Cine răspunde atunci când un sistem de inteligență artificială produce un prejudiciu? Este suficient ca o companie să achiziționeze o soluție AI de la un furnizor de încredere sau are și propriile responsabilități privind securitatea și utilizarea acesteia? Aceste întrebări au fost discutate în cadrul panelului „The AI Act in Practice: Who Is Really Accountable for Your AI?”, organizat pe 2 noiembrie, la AI Expo Europe 2026, în București.
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București a participat la panel cu o intervenție despre responsabilitatea juridică pentru sistemele AI, importanța politicilor de achiziție și riscurile pe care organizațiile trebuie să le gestioneze odată cu adoptarea acestor tehnologii.
Un punct important al intervenției a vizat noua Directivă europeană privind răspunderea pentru produsele cu defecte (Product Liability Directive), care include software-ul, sistemele AI și componentele acestora. Directiva prevede răspunderea fără culpă pentru prejudiciile cauzate de produsele cu defecte și introduce, în anumite condiții, prezumții legale privind existența defectului și legătura acestuia cu prejudiciul. În cazul atacurilor cibernetice asupra infrastructurilor critice, stabilirea responsabilității este însă mai complicată și depinde de circumstanțele fiecărui incident.
Un alt subiect abordat de reprezentantul ICI București a fost rolul politicilor de achiziție a soluțiilor AI, atât în instituțiile publice, cât și în companii. O achiziție bine pregătită presupune mai mult decât alegerea unui furnizor și evaluarea costurilor. Organizațiile trebuie să ia în calcul securitatea sistemelor, testarea acestora, certificările relevante și instruirea angajaților care le vor utiliza.
Riscurile nu se limitează însă la sistemele achiziționate oficial. Angajații pot utiliza instrumente AI și în afara celor aprobate de organizație, uneori introducând informații interne în aplicații externe sau folosind rezultate generate automat fără verificare. Astfel de practici ridică probleme de securitate și protecție a datelor, dar și întrebări privind responsabilitatea organizației. De aceea, regulile interne și pregătirea personalului sunt importante pentru prevenirea incidentelor, iar în evaluarea răspunderii poate conta inclusiv dacă au fost luate măsuri rezonabile de prevenție.
AI Expo Europe 2026 a reunit reprezentanți ai autorităților, companiilor de tehnologie și specialiști din domeniul juridic și al cercetării, oferind un cadru de dialog despre provocările practice ale adoptării inteligenței artificiale și aplicării reglementărilor europene.
Dezvoltarea și testarea soluțiilor bazate pe inteligență artificială necesită resurse de calcul și expertiză tehnică pe care nu toate companiile le au la dispoziție. Serviciile prin care proiectul european BSC AI Factory răspunde acestor nevoi au fost prezentate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București la GoTech World 2026, desfășurat în perioada 10–11 noiembrie, la Romexpo.
Cum pot fi folosite tehnologiile de realitate virtuală și augmentată pentru a pregăti oamenii în situații de urgență, pentru a îmbunătăți interacțiunea cu serviciile publice sau pentru a crea noi modalități de învățare? Acestea sunt câteva dintre aplicațiile prezentate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București în cadrul „1st Regional Workshop to Strengthen the Central, Eastern European and Balkan Virtual Worlds Ecosystem”, desfășurat la Budapesta, Ungaria.
Cum se poate pregăti Europa pentru provocările de securitate din următorii ani, într-un context marcat de instabilitate geopolitică, amenințări hibride și dezvoltarea accelerată a noilor tehnologii? Aceste întrebări au fost în centrul conferinței „Spre Europa anului 2040. Cum anticipăm schimbările și construim un viitor sigur și rezilient?”, desfășurată pe 9 noiembrie 2026, la Biroul de Legătură al Parlamentului European în România, din București.
