Negutatori si navigatori greci, atrasi de pozitia favorabila si de schimbul avantajos cu bastinasii geti, au intemeiat de-a lungul tarmului Marii Negre, cu peste 25 de secole in urma, câteva asezari care au devenit cu timpul orase prospere. Unul dintre ele era Callatis, situat pe locul Mangaliei de astazi (Callatis=cea [mai] frumoasa - in limba greaca). Paralel cu infloritoarea viata economica, in Callatis se desfasura si o sustinuta activitate artistica. Acest lucru il dovedesc obiectele descoperite. Astfel, din resturile unor ateliere callatiene au fost scoase la lumina obiecte fine de sticla, statuete de lut ars suflate cu aur (tanagrete), statui si monumente de marmura.

Dupa perioada greceasca, urmeaza in istoria asezarii o a doua perioada de dezvoltare, in timpul stapânirii romane (inceputul secolului I al erei noastre). La fel ca metropola (Roma) si alte mari orase ale Imperiului Roman, Callatis avea numeroase institutii artistice, invatati si artisti renumiti. Aceleiasi perioade ii apartine Mormântul cu papirus (la intrarea in parcul orasului de azi s-a scos la iveala dintr-un gorgan de pamânt un sarcofag de piatra, in care se afla un schelet având alaturi un papirus).

Ca si in cazul altor asezari greco-romane de pe tarmul Marii Negre, valurile de popoare migratoare au intrerupt dezvoltarea Callatisului. Abia in secolul al XII-lea, pe locul infloritoarei cetati de odinioara este mentionata o mica asezare portuara, iar cu denumirea actuala de Mangalia apare in documentele si hartile secolului al XIV-lea.

Ultima actualizare: 20 august 1999
Legatura catre:	Pagina Nationala	Index Romania	Index Turism	Inapoi			Limba Engleza		Contact