Cronologic, fresca dinauntru pleaca de la pictura altarului, a cupolei turlei, unde este infatisat Iisus Pantocrator (Imparat al Lumii, in greaca). Potrivit normelor fixate de Erminii, cod de reguli stabilite la Bizant privind ierarhia succesiunii imaginilor pictate in bisericile ortodoxe, sub imaginea Pantocratorului apar Ingeri, Profeti si apostoli, iar pe pandativi, cei patru evanghelisti. In absida din sud sunt pictate Rugaciunea dim Gradina Ghetsimani si Schimbarea la Fata. In conca absidei opuse - Intrarea in Ierusalim si Invierea lui Lazar. In altar, Maica Domnului cu Iisus in brate este incadrata de cate doi ingeri; alte scene sunt Cina cea de Taina, Impartasirea Apostolilor si Spalarea Picioarelor.

Catapeteasma, in trei registre, din lemn de tisa, este o capodopera a sculpturii medievale moldave, impodobita cu ornamente reprezentand flori si animale stilizate, intr-o succesiune echilibrata, adevarata incantare pentru ochi, realizata cu minutia ce caracterizeaza teritoriul de intalnire a influentelor lumii arabe cu ornamentica din zona Caucazului. Aurul, preponderent, dar in tonalitati stinse, rosul inchis, albastru profund sporesc misterum naosului si altarului, unde lumina vine filtrata prin trei ferestre mici, chiar minuscule in raport cu grosimea zidurilor. Mesterii constructori ai catapeteasmei, dulgheri si sculptori, au ales tisa, conifer carpatin extrem de rezistent si de longeviv, care poate depasi varsta unui mileniu datorita unei calitati care il face inexpugnabil la agresiunea insectelor: prezenta unei otravi in textura fibrei. (Nu e mai putin adevarat ca tocmai din cauza acestei calitati, pe care ei o percep ca pe un defect, pastorii din munti il detesta).

Revenind la tabloul votiv: diferenta dintre elementul uman si cel sacru este marcata nu numai prin nimbul Mantuitorului, caruia Stefan ii prezinta macheta bisericii, si al Sfantului Gheorghe, in prezenta caruia are loc inchinarea, ci si prin neta deosebire de planuri. Si aici, ca si in textura cromatica a catapeteasmei, complementaritatea culorilor atinge desavarsirea, ca si punerea in pagina, prin proiectarea aurului din nimburi, coroane princiare si hlamide in cosmos, in cerul instelat.

Pictura interior

Cupa pronaosului - Maica Domnului

Fresca exterioara de pe peretele dinspre nord a fost puternic deteriorata de loviturile crivatului, ca si la Arbore, Humor si Moldovita. In schimb, pictura dinspre miazazi s-a pastrat ca prin minune, cu tonalitatile de acum aproape o jumatate de mileniu. Marile teme ale scenelor suprafetei sudice sunt: decoratia absidei si altarului - ierarhia pamanteasca si cereasca, in sase registre verticale, Arborele lui Iesei (Profetii Vechiului Testament, incadrati de filozofii Antichitatii: Aristotel, Platon, Socrate, Pitagora, reprezentati aici in registre verticale, spre deosebire de Sucevita), icoana "Deisis" - Mantuitorul incadrat de Maica Domnului si de Sf. Ioan Botezatorul, scene din Acatistul Sfantului Nicolae si din Acatistul Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava, martirizat de necredinciosi si ale carui moaste au fost aduse, cu mare smerenie, sub domnia lui Alexandru cel Bun, in Cetatea de Scaun a Moldovei, marele tablou din dreapta intrariii in care sunt infatisati mitropolitul Grigorie si Sf. Daniil. Prezenta Sfantului Mare Mucenic Gheorghe strapungand balaurul cu sulita, scena care incheie succesiunea narativa a fatadei de sud incepand dinspre absida, are, ca si Acatistul Sfantului Ioan cel Nou, ca si vasta compozitie de la Humor si Moldovita, cu tema "Asediul Bizantului", o semnificatie care iese din sfera stricta a sacrului.

Cu patru ani inca inainte de urcarea marelui Stefan pe tronul principatului moldav, o amenintare grea se abate asupra sud-estului Europei. La 1453 Mahomed al II-lea Cuceritorul luase Bizantul. Agresiunea otomana devenise iminenta. Poporului trebuia sa i se aduca aminte ca turcii pot navali din clipa in clipa si, in acest context geopolitic, fresca exterioara a bisericilor moldave din sec. XV-XVI insereaza si naratiuni care (spre deosebire de interior, unde caracterul ramane pur religios) au si accente laice, subordonate, totusi, cadrului religios. Martirul Sf. Ioan din Trapezunt este un memento si un avertisment, la fel ca asediul Bizantului de catre persi la 626 d.H. figurat la Moldovita, tot pe peretele de sud; "persi" cu turbane care trag asupra unui Constantinopole - ale carui ziduri amintesc bine de incinta fortificata a Sucevei - cu patru mari bombarde de asediu (in sec.VII!), exact cate construise inginerul ungur Orban pentru armata lui Mahomed!

Maica Domnului in Gradina Raiului (exterior perete vest)

Arborele lui Iesei

"Judecata de Apoi" este o capodopera. Folosim termenul cu constiinta ca apelam la un cliseu. De fapt, marea fresca de pe peretele de apus este un miracol sub toate raporturile, de la incifrarea simbolului religios si punerea lui in pagina pana la conservarea extraordinara, care ii confera o perpetua tinerete. Cu cele trei registre verticale si cinci orizontale, compozitia de la Voronet este, credem, cea mai vasta viziune eschatologica tratata plastic din cuprinsul Ortodoxiei. Simbolul si metafora joaca un rol extraordinar, incepand cu primul registru orizontal, imediat sub acoperis figurand "moartea timpului", sfarsitul veacurilor; o stim fiindca pe panza Timpului, intinsa de cate doua grupuri de cate patru ingeri, strajuiti de Arhanghelii Mihail si Gavril, cu sabiile scoase, coexista toate cele 12 semne zodiacale. In mijloc apare Insusi Creatorul tuturor celor vazute si nevazute. Dedesubt, Christos este flancat de Sfanta Maica si Ioan, reluare a icoanei "Deisis" de deasupra usii, si de Areopagul alcatuit din Apostoli asezati pe lungi lavite mozaicate, in spatele carora se pierd, in perspectiva, ostirile ingeresti.

Al treilea registru, cu centrul de greutate in Etimasia, scena in care Sf. Duh, in chip de porumbel, asezat pe Cartea Sfanta, intregeste Treimea, dobandeste brusc accente dramatice prin prezenta cetelor de pacatosi inaintand simbolic, dinspre stanga, in randurile acestora, dupa iudeii care l-au rastignit pe Iisus, venind imediat purtatorii de turbane. Ca si prin tasnirea raului de foc in care vor fi zvarliti, spre vesnica osanda, cei vrednici de Gheena. In jurul balantei pe talgerele careia sunt cantarite faptele, se duce o adevarata lupta intre ingeri si diavoli, acestia din urma neezitand sa insele, de pilda cel catarat pe bratul cantarului ca sa-l incline spre Iad. O sugestie adanca si o simbolistica extraordinara sunt incifrate in imaginea animalelor de prada purtand fragmente de trup omenesc, in timp ce, la chemarea a doi ingeri, mortii invie si ies din morminte.

Fiarele restituie ceea ce au rupt din desavarsirea trupului omenesc, care nu se poate infatisa dinaintea Tronului Judecatii decat in integritatea sa primordiala, asa cum L-a facut dupa chipul si asemanarea Sa, Domnul-Dumnezeu pe Adam. Pe fondul teribilei intrebari existentiale asupra cantaririi faptelor, artistii moldoveni, latini in substanta, gasesc puterea de a glumi, nu de a relativiza - ceea ce ar fi fost curata blasfemie, ci de a picura un strop de humor. Singura aceasta fresca ce acopera intreg peretele de vest, exemplu de echilibru compozitional si cromatic, poate face obiectul unor studii comparatiste care nu pot decat sa puna in lumina valoarea unei opere unice.

Ultima actualizare: 8 decembrie 2000
Legatura catre:	Pagina Nationala	Index Romania	Index Turism	Index Arhitectura	Inapoi				Contact