Mausoleul Soveja Soveja - nod geografic si etnografic al unitatii nationale a românilor din cele trei principate (Tara Româneasca, Moldova si Transilvania) - a devenit în anii "de foc si sabie" 1916 - 1918 si un loc istoric, unde visul întregirii neamului s-a înfaptuit prin jertfa, prin sângele si osul celor cazuti eroic, plamadind pamântul, si apele, si piatra, sfintind înca o data "gura de rai" ce-a dat poporului român cea mai aleasa floare a spiritualitatii sale: "Miorita".

Soveja a trait atunci toate fazele razboiului. Când batalioanele române au trecut Carpatii, în august 1916, s-a desfiintat pichetul de granita de sub muntele Clabuc, acel nedrept "hotar la mijloc de tara" cum spunea Badea Cârtan. Apoi, dupa grele batalii, când la sfârsitul anului 1916 si începutul lui 1917 armatele germane si austro-ungare ne-au sfârtecat tara, Soveja a fost ocupata de inamic, populatia a fost evacuata cu forta la Spinesti, iar mamele cu copiii mici si cei ce nu erau buni de munca tocmai la Andresesti în Ialomita.

Linia frontului trecea de la Oituz, La Întarcatoarea, prin padurea Pralea, Câmpuri, Vizatea - si apoi pe valea Putnei spre Focsani. Muntii si vaile Sovejei au fost taiate de sosele strategice si sute de transee.

Bataliile din iunie, iulie, august ce-au avut loc în acest triunghi al mortii (Oituz, Marasti - Marasesti) au sfârtecat pamântul Sovejei si l-au presarat cu mii de mortii, cazuti fara alegere din armatele beligerante. De câteva ori linia frontului a fost împinsa peste Rachitas pâna la Zboina si înapoi. Atunci în iunie 1917, a cazut la Soveja sublocotenentul Balan Nicolae, proaspat iesit învatator, fiu al Sovejei ce se pregatea sa pastoreasca mintile si sufletele puilor de mocani din rândul carora se ridicase.

În acea vara si în toamna, un comandant al ostirii germane a dat dispozitii de a fi adunatii ostasii cazuti si înmormântati într-un cimitir, la est de cimitirul satului. Mormintele din cimitirul nemtesc - cum a fost denumit - sunt asezate în linii paralele, de la poarta cimitirului din soseaua judeteana pâna catre manastirea lui Matei Basarab. Pe fiecare mormânt a fost asezata o piatra funerara si a fost sadit un brad. Astazi cimitirul pare o mica padure. Ceilalti eroi cazuti pe aceste plaiuri, cei mai multi români, dar si germani, austrieci, unguri, au fost înhumati în câteva cimitire improvizate pe locurile marilor batalii de pe Rachitas, Roschila, Cocosila, Coasa, Tâna, Zboina sau în morminte razlete. Osemintele tuturor acestor eroi se odihnesc acum în Mausoleul Soveja, construit dupa razboi, în aceeasi perioada cu cel de la Marasesti.

Mausoleul eroilor de la Soveja e un pios omagiu adus de catre urmasi celor ce cu pretul sângelui au aparat vatra stramoseasca si-au înfaptuit visul de veacuri al Unirii. Fondurile pentru constructia mausoleului au fost adunate prin Comitetul Femeilor Române, din donatii, dar o contributie de seama au avut-o si locuitorii Sovejei.

Constructia mausoleului a început în anii 1922-1923 - cam în acelasi timp cu cel de la Marasesti, înaintea celui de la Mararsti. Ea s-a facut dupa proiectul unui arhitect italian, care a fost aprobat de Societatea Internationala "Mormintele Eroilor", dar arhitectul care a condus lucrarile si a dat viata acestui proiect a fost George Cristinel, cel care a construit si mausoleul de la Marasesti. Locul ales pentru constructie e minunat: un platou înalt, strajuit de brazi, la intrarea în statiunea Soveja, cu Tâna si Zboia în spate si Rachitasul si Cocosila în fata si stânga. Mausoleul este construit din piatra cioplita, adusa din vaile râurilor sovejene. Din soseaua judeteana poti ajunge la intrarea în mausoleu urcând patru rânduri de scari, lucrate tot din piatra cioplita. De o parte si de alta a primului rând de scari sunt asezate - pe postamente - doua tunuri din cele folosite în luptele duse în anii razboiului.

Constructia mausoleului a fost terminata în anii 1926-1927, dar criptele cu osemintele celor cazuti au fost închise în 1928-1929. Mausoleul are o forma aproape circulara, cu o bolta principala, iar criptele construite în interior dau încaperii forma unei cruci usor rotunjite, respectându-se stilul clasic. Criptele din interior, închise cu placii de marmura alba, poarta caligrafiate numele celor cazuti, ale caror resturi pamântesti au fost aduse din cimitirele de pe Rachitas, Cocosila, Zboina sau din morminte razlete, identificate cu ajutorul localnicilor sau al luptatorilor ramasi în viata. În unele cripte se gasesc osemintele ostasilor germani, austriece, maghiari, cazuti în luptele de aici. Mausoleul Soveja nu are nici dimensiunile, nici importanta artistica a celor de la Marasti si Marasesti, dar pozitia si cadrul natural, precum si impunatoarea sa simplitate, ca sufletele ostasilor cunoscuti si anonimi, care au dovedit prin lupta si jertfa lor ca "Pe aici nu se trece!", îi dau maretie, insuflând generatiilor fiorul pietatii fata de trecut si al încrederii în viitorul poporului si al patriei.

Ultima actualizare: 8 noiembrie 2000
Legatura catre:	Pagina Nationala	Index Romania	Index Turism				Limba Engleza		Contact