Alaturi de Varful Omu, de babe si Sfinx, Cheile Ialomitei reprezinta unul dintre reperele peisajului geomorfologic al Muntilor Bucegi. In numar de zece, cheile de pe valea superioara a Ialomitei s-au format datorita adancirii raului in blocurile de calcare triasice si jurasice, incorporate in formatiuni de roci mai recente - cretacice - si mai putin dure - conglomeratele de Bucegi.

De la nord la sud, succesiunea celor 10 chei este urmatoarea: cheile Ursilor, Pesterii, Varariei, Coteanu, Tatarului, Zanoaga Mica, Zanoaga Mare, Orzei, Dobresti, Galma. Ele apar in relief sub forma unor sectoare de vale ingusta, generate de prezenta rocilor dure - calcarele. Au versanti abrupti, profil transversal in forma de "V", profil longitudinal cu inclinare accentuata si rupturi de panta. Cheile prezinta 1-2 niveluri de tuburi de presiune (de marmitaj) si dizolvare, precum si 1-2 niveluri de umeri. O caracteristica in desfasurarea cheilor este data de alternanta acestora cu bazinete depresionare formate prin eroziune diferentiata (Padina, Blana, Bolboci, Zanoagelor, Scropoasa, Dobresti-Vanatoru, Cerbu). Acestea sunt arii de largire in cadrul vaii, impuse de prezenta formatiunilor litologice mai putin rezistente (marne, gresii, conglomerate).

Cheile Pesterii

Salba de chei

Cheile Tatarului

Cheile Ursilor si Pesterii sunt situate la nord de bazinetul Padina (in amonte de confluenta Ialomita-Horoaba). Cheile Ursilor sunt relativ lungi (1 km); Cheile Pesterii sunt mai scurte (250 m), insa deosebit de inguste. La sud de bazinetul Padina se afla Cheile Coteanu (in aval de confluenta cu Valea Laptici), cu o lungime de sub 200 m. Cheile Tatarului se desfasoara in amonte de confluenta Ialomitei cu Calea Tatarului (la coada Lacului Bolboci), pe aproape 0,5 km lungime. Cheile Zanoaga Mica sunt cele mai scurte (120 m) si se afla localizate la sud de bazinetul Bolboci. Cele mai lungi sunt Cheile Zanoaga Mare (2 km) si se gasesc la sud de confluenta Ialomita-Lucacila. In aval de bazinetul Scropoasa si, respectiv, lacul de acumulare cu acelasi nume, se afla cele mai spectaculoase chei de pe Valea Ialomitei. Este vorba despre Cheile Orzei, a caror lungime se apropie de 1 km. In continuare, catre sud, sunt Cheile de la Dobresti (1,5 km). Acestea sunt cele mai largi Chei din Muntii Bucegi, iar in cuprinsul lor, la confluenta Ialomita-Bratei, s-a format bazinetul Dobresti-Vanatoru. Succesiunea se sfarseste cu Cheile de la Galma. Lungi (de aproape 2 km) si inguste, acestea se desfasoara la sud de bazinetul Cerbu (sau Lunca cu Brusturi).

De mentionat ca in Muntii Bucegi se mai intalnesc chei si pe alte vai. Cele mai numeroase si mai interesante sunt pe vaile Izvorul Dorului, Horoabelor, Bratei.
Varsta cheilor si bazinetelor este considerata miocen, geneza lor fiind inclusa etapei morfo-sculpturale Rau-Ses (a formarii suprafetelor medii carpatice).

Martor al erei glaciare

Complexitatea sistemului de chei din Muntii Bucegi este sporita de existenta formelor de relief endocarstice. Dintre pesterile de pe Valea Ialomitei, cea mai cunoscuta si interesanta este Pestera Ialomitei, situata in Cheile Pesterii. Prezinta dimensiunile cele mai mari (480 m lungime; dupa alti autori - 1120 m), fiind situata la altitudinea de 1660 m. nu are formatiuni de concretionare, ci doar materiale de desprindere, forme de eroziune si acumulari de material aluvionar. Aceasta pestera prezinta o deosebita importanta, datorita faptului ca, pe baza depozitelor existente in "Grota Mare" (unul dintre ultimele sectoare ale pesterii), au putut fi stabilite fazele glaciare din Muntii Bucegi (Valeria Velcea, 1961).

Pestera Ialomitei

Cheile, precum si Pestera Ialomitei sunt incluse in cadrul unei importante rezervatii naturale din Muntii Bucegi - Horoabel-Ursilor. Cu toate acestea, obiectivele mentionate, unice, sunt vulnerabile. Valorificarea spatiului montan inseamna dezvoltare durabila, nu inlocuirea componentelor naturale cu cimentul constructiilor ridicate chiar pe teritoriul rezervatiilor naturale!

Preluat din Revista "Terra" nr. 5, mai 2001

Ultima actualizare: 10 noiembrie 2004
Legatura catre:	Pagina Nationala	Index Romania	Index Turism	Inapoi			Limba Engleza		Contact