SLÃNIC PRAHOVA
|
Oras in centru României (in judetul Prahova), situat pe râul Slanic (afluent
al râului Varbilau), in zona de Curbura a Subcarpatilor, la altitudinea de
413 m, la 45 km N de municipiul Ploiesti (resedinta judetului Prahova). Statiunea
deschisa tot timpul anului, de importanta nationala, cu o clima temperata specifica
dealurilor impadurite, caracterizata prin veri placute (temperatura medie in luna iulie este
de 19,5°C) si ierni relativ blânde (temperatura medie in ianuarie este de -3,5°C).
Temperatura medie anuala este de 9°C si media anuala a precipitatiilor este 750 mm.
|
Izvoarele cu apa minerala ce contine compusi ai calciului, clorului,
sodiului, sulfului (utilizate inca din 1885, cand statiunea a inceput sa se dezvolte) si
lacurile (Baia Baciului, Baia Rosie, Baia Porcilor, Lacul Verde) cu concentratie
mare de sare, sunt folosite la tratarea unor boli reumatismale degenerative si diartritice
(spondiloze cervicale,
dorsale si lombare, artroza, poliartroza, tendinita, tendimiozita, periartrita scapulohumerala),
celor aflati in stari posttraumatismale (dupa entorse, luxatii si fracturi ale membrelor,
tratate prin metode chirurgicale si vindecate, dupa artroze), celor acuzand boli ale sistemului
nervos periferic (pareze usoare, sechele vechi ale poliomelitei, urmari dupa polinevroze)
boli ginecologice (insuficienta ovariana, cervicita cronica, metrosalpingita cronica),
boli respiratorii (bronsita cronica si traheobronsita, astmul alergic),
boli dermatologice (psoriasis, ichthyosis incipient, dermatita keratotica),
si desigur boli vasculare (varice incipientes, erythremelalgia).
Facilitati pentru bai cu ape minerale calde in cazi, bai reci in lac, aplicari de namol cald,
pentru tratamente ginecologice si pentru electroterapie. Vechea mina de sare (Unirea)
a fost transformata in sanatoriu - la adancimea de 210 m - pentru tratamentul bolilor
respiratorii in microclimatul de aer sarat. Statiunea dispune de complex balnnear ca si
de multe vile, pavilioane si case private pentru cazare. Turismul intensiv din zona este
seterminat si de existenta, la Slanic a unui munte neacoperit de sare (rezervatie naturala)
si de existenta pitorescului lac al Miresii (sau Grota Miresii, 425 m patrati, 20 m adancime)
care s-a format in 1914, prin prabusirea unei mine de sare.
Grota Miresii
| 
Vedere
| 
Colaj de vederi din mine
|
Mina UNIREA
Lucrarile de deschidere au inceput in februarie 1938 iar exploatarea propriu-zisa s-a efectuat intre anii 1943-1970.
Exploatarea s-a facut descendent, taierea orizontala si verticala s-a realizat cu haveza, derocarea prin impuscare, iar transportul se efectua cu vagoneti pana la put si mai departe la suprafata unde se afla amplasata instalatia de preparare si expeditie.
Mina este alcatuita din 14 camere cu profil trapezoidal cu 10 m deschidere la tavan si 32 m la talpa, inaltime 54 m si inclinatie a peretilor de 60 grade. Diferenta de cota intre suprafata si vatra minei este de 208 m. S-au excavat 2,9 mil. metri cubi de sare gema.
Dupa 1970 mina devine obiectiv turistic cu amenajari adecvate pentru agrement si tratament al maladiilor respiratorii. In subteran este amenajat un sanatoriu cu dotare corespunzatoare: paturi, scaune, mese pentru bolnavii astmatici carora li se asigura asistenta medicala de specialitate. In alte camere sunt amenajate terenuri de fotbal si handbal, pista de alergari si chiar un muzeu istoric in sare, denumit de autorul ei, sculptorul Iustin Nastase, "Sala Genezei", in care se pot admira busturile lui Traian si Decebal si alte elemente reprezentative ale popoarelor dac si roman.
Mina "Unirea"
| 
Sala Genezei
Decebal
| 
Sala Genezei
Traian
| 
Mihai Viteazul
|
La fel de semnificative sunt bazorelieful lui Mihai Viteazu si bustul marelui poet roman Mihai Eminescu, opere realizate in sare de artistul local Oana Brezeanu.
Accesul in mina Unirea se realizeaza cu ajutorul liftului (coliviei) pe putul 23 August.
Burebista
| 
Sala Genezei
Decebal
| 
Sala Genezei
Traian
| 
Mihai Eminescu
|
Mina MIHAI
Amplasata pe verticala locului deasupra minei Unirea de care este separata printr-un planseu de 40 m grosime.
Mina a fost deschisa in 1912 si se compune din 6 camere cu profil trapezoidal deschidere la tavan 12 m, inclinatie pereti 60 grade, deschidere in talpa 37 m si inaltimea de 66 m. Exploatarea s-a facut descendent, extragandu-se de aici 462 mii metri cubi de sare gema pana in anul 1942 cand a inceput deschiderea minei Unirea. Aici s-a introdus pentru prima data iluminatul electric intr-o mina de sare din tara noastra.
Dupa 1970 in aceasta mina se organizeaza concursuri nationale si internationale de aeromodelism, ocazie cu care este permis si accesul turistilor.
In toamna anului 1994 complexul minier devine impracticabil, urmare a fenomenului natural de dizolvare a sarii sub actiunea apelor freatice si pluviale, care dreneaza pe putul 23 August si inunda mina Unirea. Debitele apelor scapate pe put, de agresivitate catastrofica, creaza caverne imense incat specialistii veniti pentru evaluarea dezastrului pledeaza pentru inchiderea definitiva a obiectivului.
Ideea salvatoare apartine cercetatorului Scrob Eugen de la I.S.P.H. Bucuresti si este pusa in aplicare de catre lucratorii hidrotehnisti apartinand societatii Emivas Rastolnita, cu concursul nemijlocit al minerilor Salinei Slanic.
Pe durata a 4 ani lucrarile au vizat regularizarea albiei paraului, foraje pentru monitorizarea dinamicii alunecarilor de teren si nivelului piezometric, camasuiri prin betonarea putului si plombarea golurilor create. Lucrarile au fost executate integral pe cheltuiala Salinei Slanic si au fost evaluate la peste 20 miliarde de lei.
Dupa evacuarea apelor si curatirea vetrei minei inundate, obiectivul a fost pus in functiune la 31 iulie 1998.
