Īn antichitate si īn evul mediul s-a īnchegat si s-a dezvoltat un sistem de cunostinte īn diferite domenii, ca matematica, astronomia, tehnica mineritului, a moratitului, medicina. Īn evul mediu, īn Transilvania, s-a afirmat umanismul, iar spre sfārsitul evului mediu, īn toate cele trei tari romāne, iluminismul. Īn secolele 17 - 19, s-au dezvoltat preocuparile filologice si istorice, legate de īnceputurile formarii trasaturilor constitutive al natiunii romān; aceasta epoca a produs spirite enciclopedice, ca Nicolae Milescu, Constantin Cantacuzino, Dimitrie Cantemir. Activitatea scolii ardelene īnscrie la sfārsitul secolului 18 si īnceputului secolului 19 pagini importante īm istorie, filologie si filozofie (Samuil Micu Clain, Gheorghe Sincai, Petru Maior, P. Iorgovici, Ion Budai-Deleanu). La sfārsitul secolului 18, chirurgul oftalmolog I. Piuariu-Molnar s-a bucurat de un renume european.
Gheorghe Asachi (1813) si Gheorghe Lazar (1818)
au pus bazele unui īnvatamānt national si au pregatit ingineri hotarnici.
Dupa abolirea regimului fanariot (1821), īn Principatele dunarene
īncepe o perioada de intens pionierat cultural, de asimilare
a culturii europene, īn special a celei franceze.
Epoca pregatirii revolutiei din 1848 si a īnfiintarii
statului national este dominata de gandirea revolutionar-democrata
a lui Nicolae Balcescu.
Figuri reprezentative din perioada prepasoptista si pasoptista sunt,
īn stiintele sociale E. Poteca,
Ion Heliade Radulescu,
C. Moroiu, D. Bojinca, A. Donici, Chr. Flechtenmacher,
socialistul utopic T. Diamant, A. T. Laurian, Mihail Kogalniceanu,
Simion Barnutiu, G. Baritiu, St. L. Roth,
iar īn stiintele naturii P. Vasici, I. Cihac, M. Zotta,
Th. Stamati, I. Ionescu de la Brad, I. Baras s.a.
Īn prima jumatate a secolului 19 matematicianul maghiar din Transilvania,
János Bolyai, pune, independent de Lobacevski si de Gauss,
bazele geometriei hiperbolice neeuclidiene.
Iau fiinta o seama de institutii scolare si culturale importante: scoala de la Sf. Sava din Bucuresti (1818), Societatea de medici si naturalisti din Iasi (1833), Academia Mihaileana din Iasi (1835), Scoala de medicina din Bucuresti (1856), Universitatea din Iasi (1860), Societatea de stiinte naturale (1865), Societatea literara romāna (1866, devenita īn 1879 Academia Romāna), Universitatea maghiara din Cluj (1872), Scoala nationala de poduri si sosele din Bucuresti (1881, transformata īn 1920 īn Scoala politehnica romāna din Bucuresti).
Īn a doua jumatate a secolului 19 odata cu dezvoltarea industriala
creste treptat ponderea stiintelor naturii si a celor aplicate,
a cercetarilor privind sursele naturale ale teritoriului nostru.
Īn perioada anterioara cuceririi independentei de stat (1877)
se afirma fizicianul si matematicianul Emanoil Bacaloglu,
chimistul Alexe Marin, medicii N. Kretzulescu
si Carol Davila, fondatorul īnvatamāntului superior medical.
Geologii Gr. Stefanescu si Grigore Cobalcescu
(autorul primului tratat romānesc de geologie) sunt primii darvinisti militanti īn tara noastra.
Īn stiintele sociale īsi desfasoara
activitatea filologul Teodor Cipariu, marele lingvist si istoric
Bogdan Petriceicu Hasdeu,
istoricii E. Hurmuzaki si Al. Papiu-Ilarian,
arheologul Alexandru Odobescu,
economistii Ion Ghica, D. Pop-Martian,
P. S. Aurelian, filozoful si esteticianul
Titu Maiorescu
si filozoful materialist Vasile Conta.
Printre juristi s-au remarcat C. Brailoiu,
C. Bozianu, G. Costaforu si V. Boerescu.
Īn a doua jumatate a secolului 19 a crescut interesul în
dezvoltarea economiei nationale, īn folosirea stiintei si tehnicii īn
productie.
Dezvoltarea economiei, a īnvatamāntului si culturii
a īntarit procesul de formare a intelectualitatii care
a jucat un rol de seama īn viata social-politica a tarii.
În ultimul sfert de secol al 19-lea īncep cercetarile
stiintifice originale în universitati si
se formeaza scolile noastre nationale īn diferite domenii ale stiintei.
Stiinta romānesca īncepe sa aduca o contributie
la patrimoniul stiintei universale, iar unele dintre descoperirile
noastre dobāndesc o larga notorietate internationala.
Nicolae Teclu studiaza arderea si realizeaza
becul care īi poarta numele, precum si alte inventii,
C. Miculescu efectueaza o determinare precisa
a echivalentului mecanic al caloriei (1891),
iar D. Hurmuzescu descopera efectul ionizant al radiatiei X (1896).
Inginerul Anghel Saligny construieste podul de la Cernavoda (1890-1895),
pe atunci cel mai lung pod din Europa (3850 m) si primele silozuri de beton armat.
Traian Vuia efectueaza, īn 1906, prima ridicare de la sol a unui avion
cu mijloace proprii de bord ale aparatului.
Henri Coanda concepe si piloteaza,
īn 1910, primul avion cu reactie din lume, iar Aurel Vlaicu
obtine succese īnsemnate īn tehnica aviatica.
G. Constantinescu realizeaza primele
constructii de beton armat
din tara si, īncepānd din 1912, creeaza o noua
ramura stiintifica sonicitatea.
Lazar Edeleanu elaboreaza, īn 1908, procesul rafinarii
petrolului cu bioxid de sulf, introdus ulterior īn toata lumea.
Elie Radu introduce la noi betonul armat īn constructia de poduri.
Se pun bazele scolii matematice romānesti.
Contributii de seama aduc Spiru Haret, C. Gogu,
N. Coculescu, intemeietorul Observatorului astronomic
din Bucuresti
(mecanica cereasca), A. Davidoglu (ecuatii cu derivate partiale),
D. Emmanuel (teoria functiilor de o variabila complexa) s.a.
Īn 1895 a luat fiinta "Gazeta matematica".
Īn domeniul chimiei se remarca Petru Poni si
C. I. Istrati,
fondatori ai scoli romānesti de chimie, cercetatori ai bogatiilor
naturale ale tarii (petrolul, sarea etc.).
Īn geologie se remarca Sabba Stefanescu, în hidrologie
M. Draghicescu, īn botanica Dimitrie Brīndza,
fondatorul Institutului botanic si al gradinii botanice din Bucuresti,
iar īn mineralogie V. Butureanu.
Medicina romānesca este ilustrata de cāteva somitati cu renume mondial:
dr. Victor Babes, promotor al seroterapiei si,
īmpreuna cu V. Cornil, autor al primului tratat de bacteriologiei din lume (1885),
dr. Ioan Cantacuzino, fondatorul scolii romāne de microbiologie
si medicina experimentala, si dr. Gheroghe Marinescu,
fondatorul scolii noastre de neurologie.
Medicina romānesca a mai fost reprezentata de dr. Constantin I. Parhon,
unul dintre creatorii endocrinologiei si autor, īmpreuna cu M. Goldstein,
al primului tratat de endocrinologie (1909), de chirulgul Thoma Ionescu,
de dr. C. Levatidi, unul dintre fondatorii inframicrobiologiei,
de fiziologul I. Athanasiu s.a.
Īn biologie au defasurat o activitate de cercetare si
popularizare meritori dr. N. Leon (parazitologie),
Grigore Antipa (hidrobiologie),
St. C. Michailescu, P. Bujor,
D. Voinov (citologie), Em. Teodorescu, I. Borcea s.a.
Emil Racovita a creat în 1907 biospeologia.
S. Mehedinti si Gh. Vîlsan au īntemeiat
geografia stiintifica romānesca.
O amploare deosebita cunoaste scoala noastra de filologie,
reprezentata de savanti ca
Bogdan Petriceicu Hasdeu,
Alexandru Philipide, Ovidiu Densusianu,
Sextil Puscariu s.a., precum si scoala
de istorie reprezentata de D. Onciul, Gr. Tocilescu
si īndeosebi de A. D. Xenopol, istoric si filozof de renume mondial.
Se remarca R. Rosetti si G. Giurescu,
iar Nicolae Iorga
si Vasile Parvan dobāndesc o mare notorietate
internationala.
Īn perioada dintre cele doua razboaie mondiale, īn ciuda īngustimii
bazei materiale si a conditiilor social-politice defavorabile,
stiinta romāneasca a obtinut īn toate domeniile rezultate
superioare prin stradania multor savanti din generatia mai veche,
care si-au dat acum operele fundamentale, si prin contributia
a numerosi savanti mai tineri, care se consacra īn aceasta perioada.
Scolile stiintifice traditionale se īntaresc.
Iau fiinta noi institutii stiintifice universitare si ale Academiei,
laboratoare, statiuni experimentale, societati stiintifice, publicatii de specialitate etc.
În matematici īsi īncununeaza activitate Gheorghe Titeica
(geometrie diferentiala), Dumitru Pompeiu
(ecuatii cu derivate partiale, mecanica),
Traian Lalescu (ecuatii integrale).
În domeniul astronomiei si seismologiei au avut contributii
de seama C. Popovici, Gh. Demetrescu, C. Pīrvulescu,
īn fizica ST. Procopiu, Horia Hulubei,
īn chimie G. G. Longinescu, Gh. Spacu
(creatorul combinatiilor complexe),
Petre Bogdan (chimia organica), N. Costachescu
(chimia anorganica si analitica),
în biologie Traian Savulescu, Gh. Ionescu Sisesti
(intemeietorul Institutului de cercetari agronomice),
īn geologie se afirma Gh. Macovei, I. Athanasiu,
īn geografie M. Popescu-Spinei, G. Vālsan (cercetari īn tipologia satelor),
în medicina Francisc I. Tainer (anatomie si antropologie),
Dimitrie Bagdasar (neurochirurgie), H. Gh. Lupu (medicina generala).
În tehnica, N. Vasilescu-Karpen, C. I. Budeanu,
I. S, Gheorghiu, Pl. Andronescu si C. A. Parteni
pun bazele cercetarii īn domeniul electrotehnicii.
D. Ghermani aduce contributii īn hidrodinamica
si stabileste o metoda de determinare sistematica
a relatiilor de similitudine. E. Carafoli face cercetari
importante īn domeniul aerodinamicii si al mecanicii fluidelor.
Multe metode si procedee, fenomene si efecte, formule si reactii,
formatii biologice, aparate, marimi si notiuni capata
numele savantilor care le-au creat (babesiile si corpuscului Babes-negri,
fenomenul Cantacuzino, efectul Coanda, convertorul de cuplu Constantinescu,
reactia Spacu, electroscopul Hurmuzescu, procedeul Edeleanu, profilele Carafoli etc.).
Se afirma o noua generatie de istorici si arheologi
A. Otetea, Constantin Daicoviciu, C. C. Giurescu.
Se dezvolta sociologia romāneasca reprezentata
de Dimitrie Gusti, fondatorul
scolii sociologice (monografice) de la Bucuresti
Dupa cel de-al doilea razboi mondial se remarca
īn matematici ca īsi continua activitatea cea mai mare parte
a savantilor consacrati anterior, īn frunte cu S. Stoilov.
Obtin rezultate īnsemnate
Dan Barbilian (teoria idealelor),
Gh. Mihoc (statistica matematica),
Grigore Moisil (ecuatii cu derivate partiale,
teoria algebrica a mecanismelor automate, logica matematica)
care s-au afirmat prin lucrari valoroase īnca
din perioada interbelica si N. Cioranescu, Al. Fronda,
Caius Iacob s. a. Īn astronomie se remarca Calin Popovici,
C. Drīmba.
Īn fizica colectivul condus de H. Hulubei a facut
cercetari valoroase īn domeniul izotopilor radioactivi si
al aplicatiilor lor īn prospectiuni geologice, medicina etc.
În chimie C. D. Nenitescu si colaboratorii
sai dezvolta scoala de chimie organica,
rezolvānd numeroase probleme al industriei chimice si
abordānd probleme teoretice de însemnatate.
Īn biologie se realizeaza monografiile florei si faunei tarii,
Traian Savulescu a publicat lucrari valoroase de fitopatologie.
Īn medicina īsi īncununeaza activitatea
C. I. Parhon, D. Danielopolu, N. Gh. Lupu s.a.
si merite stiintifice si organizatorice deosebite
au St. M Milcu, A. Moga, I. Enescu, Th. Burghele s.a.
Īn domeniul stiintelor tehnice se dezvolta īn cadrul
institutelor Academiei, institutiilor din īnvatamāntul
superior si al institutelor de cercetare departamentele au fost s-au
facut cercetari īn numeroase domenii cu rezultate meritorii.
Stiintele umaniste si sociale au cunoscut de asemenea o înflorire.
Īn istorie si arheologie lucrari importante au avut:
A. Otetea, Constantin Daicoviciu,
P. Constantinescu-Iasi, E. Condurachi s.a.
În lingvistica, filologie si lexicografie s-au elaborat
"Dictionarul limbii romāne literare" (1955-1957),
"Dictionarul limbii române moderne" (1958),
"Gramatica limbii române" (1954),
"Dictionarul enciclopedic romān" (1962-1966).
Contributii valoroase au avut Iorgu Iordan,
Emil Petrovici, Al. Rosetti, Alexandru Graur, D. Macrea s.a.
| Ultima actualizare: 18 august 1999 | |||||||||
| Legatura catre: |
Pagina Nationala |
Index Romania |
Index Stiinta |
Limba Engleza |
Contact | ||||