Muzeul Delta Dunarii
(fondat 1950; istorie, colectii ornitologice, malacologie, acvariu)
| Muzeul de arta plastica
(inclusiv opere ale artistilor dobrogeni)
| Colnicul Horei
vestigiile cetatii Aëgyssus (parc arheologic)
|
| Scurt istoric
"Cetate veche este de la Dunare sau Istru,
/ Cu ziduri tari: intransa nu-i lesne de patruns; / Aëgyssus a cladit-o si-i zice tot Aëgyssus"
- confirma Publius Ovidius Naso.
Cea mai veche harta unde apare Dacia (Tabula Peutingeriana, sec. II-II)
plaseaza intre Noviodunum (Isaccea) si Histria numai orasul Ad Stoma, cam pe locul
fortificatiei amintite; alte marturii ne mai fiind, luam de buna metafora poetului,
in general bine informat, adaugand ca la "poate Deltei" romanii aveau instalata
o baza a flotei Dunarii de Jos.
Ca radacinile vietuirii, la Tulcea, sunt mai adanci, o dovedeste
urma asezarii hallstattiene (sec. XI-VII î.H.) de pe Dealul Taberei; "coborata" dupa
obiceiul roman mai in apropierea cailor de acces, fortificatia a fost consolidata in sec. II-III,
stapanita de bizantini (sec. VIII-IX), folosita de genovezi (sec. X-XIII),
intrata in componenta formatiunii politice autohtone prefeudale condusa de Balica, de Dobrotici
(de unde, probabil, Dobrogea) si, incepand cu 1390, de Mircea cel Batran
"... cu darul lui Dumnezeu stapanind si domnind.. si de amandoua partile
de peste toata Dunarea pana la marea si cetatii Darstorului stapanitor".
Din 1416 otomanii controleaza Dobrogea, localitatea deviine Hora-Tepé
(Hora colinelor, sapte la numar sustin bastinasii gandind la Roma) sau Tulcea
a existat un guvernator Tula-bey), apare la 1595 in relatarile lui Pado Giorgio,
este amintita de Evlia Celebi (1650), Matteo Gondola (1674), La Mottraye care o vede in 1711
"... un sat asezat pe o inaltime strajuit de un mic fort cu sapte turnuri";
i s-a mai spus si orasul morilor - "pe o colina de pe tarm ne apare o priveliste din cele mai placute:
este vorba de o armata de mori, zorind care mai de care mai repedee, parca
grabite sa termine mai ccurand" scria Boucher de Perthes (Voyage á Constantinopole, Paris, 1853).
Inca din 1848 germanul Ungeweiter semnala "un mic santier de vase fluviale de 300 de t";
urbanizarea se intrevede insa dupa 1860 cand Tulceea este resedinta de sangeac (provincie)
si prinde contururi definitive in urma Razboiului de independenta (1877-1878).
Din Tulcea pornesc astazi majoritatea aventurilor deltane
|