Judecand dupa linistea imperturbabila care guverneaza orasul din Nord-Vestul tarii, ai putea sa-l declari (copiindu-l pe marele Sadoveanu), "locul unde nu s-a intamplat nimic". Numai ca "amorteala" patriarhala este o aparenta inselatoare.

La Satu Mare se intampla multe, chiar daca lipseste vacarmul marilor metropole. De exemplu: stiati ca judetul Satu Mare produce 75% din totalul capsunilor culese in Romania? Stiati ca locuitorii capitalei de judet cultiva pe dealurile din apropierea orasului o mare parte din aceasta cantitate? La inceput de vara, cand fructele se coc, pietele Satmarului se umplu de movilite rosii cu parfum imbatator, caruia putini ii rezista.

In cronica sa, "Gesta Hungarorum", Anonymus scrie ca pe locul municipiului de azi se afla o cetate de pamant, numita Castrum Zotmar. Prima atestare documentara vine din anul 900 si confirma ca aici locuiau dacii liberi. Insemnat centru politic, comercial si strategic, cunoaste de-a lungul timpului o urbanizare tot mai evidenta, ca efect al dezvoltarii mestesugurilor si negotului. In jurul vetrei orasului (Villa Zotmar) s-au asezat colonisti teutoni adusi in anul 1006 de regina Gizella. Dincolo de Somes, in orasul Mintin, s-au stabilit alti colonisti germani. Cetatea intra in posesia familiei Bathory in 1543. Pentru a se asigura apararea partii sudice a cetatii, albia Somesului este deviata, astfel incat fortificatia sa fie asezata pe o insula, legata de principalele drumuri prin trei poduri.

In 1562, armatele otomane conduse de Pasa Ibrahim si Pasa Maleoci din Timisoara ataca cetatea. Urmeaza un alt asediu, al habsburgilor, fapt care determina parasirea Zotmarului si incendierea lui de catre armatele transilvanene. Cetatea va fi reconstruita din ordinul generalului austriac Lazar Schwendi, conform planurilor arhitectului italian Ottavio Baldigara. Intre 1712-1715, orasele Satu Mare si Mintin, aflate de o parte si de alta a Somesului, se unesc, act consfintit prin diploma emisa de Carol al VI-lea, la 2 ianuarie 1721. Satu Mare devine astfel oras liber regal.

Dupa Unirea de la 1 decembrie 1918, orasul inregistreaza un salt economic spectaculos, prin activitatea fabricii de vagoane Unio, a fabricii Princz, a intreprinderii textile Ardeleana, a rafinariei de petrol Freund. Industria satmareana isi continua cursul ascendent si astazi, cand capitalul strain este prezent in 350 de companii, prin nume de rezonanta mondiala ca Steilmann, Electrolux, Draxlmeier etc.

Calatorul cu putin timp la dispozitie (si mult apetit pentru frumos!) poate sa-si petreaca o seara de neuitat la unul din spectacolele Teatrului de Nord sau la un concert sustinut de filarmonica satmareana. Mai poate vizita, la alegere, unul din cele 17 muzee si cele doua galerii de arta. Dar ceea ce fascineaza la orice ora a zilei, in batranul oras de pe Somes, este caleidoscopul de stiluri arhitecturale care dau personalitate locului. Vechea primarie, in stil baroc, cu turn pe fatada principala, a fost construita intre anii 1768-1772. Aceleiasi epoci ii apartine edificiul care adaposteste Sectia de Arta a Muzeului Judetean Satu Mare. Cele doua componente ale ansamblului au stiluri arhitecturale diferite. In anul 1789, baronul Vecsey a cumparat cladirea, din care se mai pastreaza un singur corp, considerat ca fiind cea mai veche constructie civila pastrata in oras. In 1842 a fost ridicat al doilea corp al muzeului, in stil neogotic. Nu departe de Casa Vecsey, Catedrala romano-catolica ocupa o pozitie centrala in Piata Libertatii. Construita intre 1785 - 1798 si extinsa in anul 1937, in timpul episcopatului lui Ham Janos, Catedrala a fost realizata in stil neoclasic, avand un portal monumental cu fronton atic, sustinut de sase coloane cu capiteluri corintice. Palatul episcopal, aflat in apropiere, dateaza din prima jumatate a secolului al XIX-lea si a fost construit in stil neoclasic, dupa proiectul arhitectului Iosif Bitthmaier din Wurzburg. O alta bijuterie neoclasica, datand din aceeasi perioada, este casa Ormos, situata in Piata Libertatii.

Tot in centrul orasului poate fi admirat hotelul Dacia, una dintre cele mai frumoase cladiri in stil Secession din Transilvania, construita in 1902, dupa un proiect premiat la un concurs de arhitectura de la Viena. Fatada, ornata generos cu motive fitomorfe, a fost realizata din ceramica smaltuita. Acoperisul, o combinatie a doua nuante de albastru, confera o deosebita eleganta ansamblului. Contrastul care se impunea este dat de Casa Alba (numita asa dupa culoarea fatadei), o frumoasa cladire in stil Secession, construita intre anii 1911-1912 dupa proiectele arhitectilor Ede si Miklos Schneider. In vecinatate se afla Casa Breslei Cizmarilor. Monument reprezentativ pentru arhitectura secolului al XVIII-lea, Biserica reformata "cu lanturi" a fost ridicata pe parcursul a 19 ani, dupa conceptia de maniera baroca apartinand lui Sigismund Preinlich. Teatrul de Nord (cladire construita in 1889) este o expresie a stilului neoclasic. Nu in ultimul rand, merita sa faceti un popas la Sectia de Arta a Muzeului Judetean Satu Mare, pentru a trece in revista o colectie de peste 3000 de lucrari apartinand unor nume mari ale artelor plastice romanesti: Nicolae Grigorescu, Dumitru Ghiata, Henri Catargi, Corneliu Baba, Aurel Ciupe, Alexandru Ciucurencu, Ion Jalea, Ion Irimescu, Paul Erdos, Aurel Popp.

De un pitoresc aparte, aceasta zona a judetului Satu Mare se remarca prin sfintenia cu care sunt pastrate traditiile. In zilele de sarbatoare, oamenii isi pun frumoase costume populare si se aduna la hora, in Negresti-Oas. Orasul (atestat documentar in 1270), este rasfirat pe 77 de coline si este imprejmuit de munti impaduriti in care traiesc caprioare, cerbi, ursi, mistreti. Ridicat la rang de municipiu in deceniul trecut, Carei este si el un punct turistic demn de luare aminte. Cunoscut inca din 1320, sub denumirea de Villa Karul, orasul de mandreste cu splendidul castel Karoly (astazi muzeu), construit in anul 1794 in parcul orasului si foarte bine conservat. Tot aici se afla Monumentul Ostasului Roman, opera a marelui sculptor Vida Geza, nascut pe aceste meleaguri. Se mai pastreaza, spre incantarea turistilor, vechi case medievale, sedii ale breslelor mestesugaresti, ateliere de ceramica si artizanat. Pasionatii de istorie pot vizita localitatea Ardud, unde se afla ruinele cetatii apartinand voievodului roman Bartolomeu Dragfi, ruda lui Stefan cel Mare. La Acas isi asteapta vizitatorii strandul cu apa termala, biserica reformata (monument din secolul al XIII-lea), precum si padurile populate de lupi, iepuri, mistreti, caprioare. Alte repere pentru amatorii de turism: Muzeul din Tasnad, Muzeul Svabesc din Petresti, Muzeul Maghiar din Bogdand, Muzeul Motilor din Scarisoara, Biserica din lemn de la Soconzel, rezervatia dacilor liberi de la Mediesu Aurit, rezervatia arheologica Bobold-Carei.

Catedrala Romano-Catolica

Castelul Karoly si
Cetatea de la Mediesu Aurit

Ruinele cetatii din Ardud

Negresti Oas
Muzeul Tarii Oasului