CLUJ-NAPOCA
Resedinta judetului Cluj, asezare daco-romana (Napoca); atestare documentara: in sec. I sub numele de Napuca.
Cluj, oras regional, asezat in Podisul Transilvaniei, pe malurile Somesului Mic, resedinta de judet. Nod de comunicatii si important centru industrial, comercial si cultural.
Este un important centru cultural, stiintific si artistic al tarii. Aici se afla o filiala a Academiei Romane cu institute de cercetare, institute de invatamant superior: Universitatea "Babes-Bolyai", institutul agronomic, institutul medico-farmaceutic, institutul de arte plastice "Ion Andreescu", Conservatorul de muzica "Gh.Dima", teatre: Teatrul National, teatrul maghiar, teatru de papusi, doua opere; romana si maghiara, o orchestra simfonica, biblioteci, muzee: Muzeul regional de arta, infiintat in 1859, Muzeul etnografic al Transilvaniei, precum si cea mai veche gradina botanica din tara.
Atractii turistice:
Istoric. Ca asezare umana, orasul are o origine veche si cunoaste, sub numele de Napoca, o deosebita inflorire in epoca daco-romana. O data cu extinderea stapanirii maghiare in Transilvania (sec XI-XII), are loc o suprapunere a organizari militare maghiare peste formele de organizare economica, sociala si politica a populatiei locale romano-slave. In aceste conditi a fost construit la Cluj, un centru militar, castrum Clus, atestat sub acest nume pentru prima oara in 1213, care a devenit centrul militar-administrativ al comitatului cu acelasi nume. Numele de astazi al orasului pastreaza forma atestata in sec. al XIII-lea, Cluz, careia in limba maghiara ii corespunde Kolozsvar, iar in limba germana Klausenburg. In decursul sec. al XIII-lea Cluj s-a dezvoltat mai mult ca o asezare cu caracter agricol, populatia indeletnicindu-se cu mestesugurile. Procesul de constituire a Clujului ca centru economic a fost favorizat de asezarea sa la incrucisarea unor importante cai comerciale. Orasul a primit de la regii Ungariei o serie de privilegii, pe care le-a pierdut temporar dupa rascoala din 1437, cand a trecut de partea taranilor rasculati. Acestea i-au fost insa reconfirmate mai tarziu de Iancu de Hunedoara. Incepand din sec. al XV-lea, se poate constata existenta in Cluj a unor puternice bresle de cojocar-blanari, curelari, fierari, croitori, macelari etc. Matei Corvin, regele Ungariei, le-a acordat numeroase privilegii, care au constituit un puternic impuls pentru dezvoltarea orasului. Dupa constituirea principatului autonom al Transilvaniei (1541), Cluj a devenit cel mai important centru economic, politic si cultural al acestuia. Mihai Viteazul, ajuns domn al Tarii Romanesti, al Transilvaniei si al Moldovei, a confirmat Clujului toate privilegiile date de regii Ungariei si principii Transilvaniei. In anii 1790-1848 si 1861-1867, Cluj a fost capitala principatului Transivaniei sub stapanirea Austriei. Dupa unirea Transivaniei cu Romania 1918, Clujul a continuat sa fie centrul vietii politice si culturale a Transilvaniei. In 1940 in urma dictatului de la Viena Clujul a ajuns sub stapanirea Ungariei hortiste. In octombrie 1944, orasul Cluj a fost eliberat.
