"Maramures, tara veche/cu oameni fara pereche" - zice o doina din batrani, de prin partile locului. In tinutul de o frumusete fabuloasa, traditiile sunt pastrate cu sfintenie, iar ospitalitatea este emotionanta. Daca te opresti sa admiri poarta sculptata cu semnul soarelui si pomul vietii, din casa va iesi indata cineva, oferindu-ti un urcior cu apa rece sau o strachina cu fructe. Maramuresenii stramutati la Baia Mare(resedinta judetului Maramures) au luat cu sine spiritul sanatos si rectiliniu al satului de bastina. Marele oras din nordul tarii include asezarile Blidari, Firiza, Valea Neagra, Valea Borcutului. Liniile moderne se profileaza pe fundalul Muntilor Ignisului, iar raul Sasar taie vatra municipiului.

Un spatiu generos si daruri pretioase, au facut din depresiunea Baii Mari, din cele mai vechi timpuri, adapostul unei comunitati puternice. In epoca bronzului traiau aici tracii, din care s-au tras mai tarziu geto-dacii. Bazinul baimarean a intrat in componenta marelui stat dac creat de Burebista. Primele izvoare scrise despre Baia Mare, infatiseaza un centru minier dezvoltat, in straie de oras medieval, cu organizare si conducere proprii, ca asezarile libere ale vremii. Acum mai bine de sase secole, in 1329, cancelaria regelui Carol Robert a dat prima atestare documentara despre Baia Mare, cu numele de "Rivulus Dominarum"(Raul Doamnelor). Dar cele mai complete informatii se afla in actul privilegiat emis de Cancelaria regelui Ludovic I cel Mare de Anjou, in 1347. Un document din 1411 vorbeste despre Monetaria Baia Mare, unul dintre cele mai vechi si faimoase monumente arhitectonice din Transilvania. In 1446, domeniul Baia Mare, cu minele sale, trece in proprietatea Corvinestilor, ca rasplata pentru faptele de vitejie ale lui Iancu de Hunedoara impotriva turcilor. Iancu de Hunedoara ctitoreste catedrala "Sfantul Stefan", cu "Turnul Stefan", un reper al peisajului local. In 1469, Matei Corvin le da baimarenilor dreptul de a-si intari apararea cu ziduri inalte si bastioane, santuri si palisade puternice in calea navalitorilor. Astfel, Baia Mare a luat infatisarea unei cetati impunatoare. Urmeaza o perioada de decadere, din cauza repetatelor dispute, concesiuni si vanzari intre principii ardeleni. Ca semn de gratitudine pentru anularea unor datorii de catre Mihai Viteazul, in 1600, Felician Herbstein - arendasul minelor locale, a pus sa se bata la monetaria din Baia Mare o medalie omagiala din aur cu chipul domnului valah, una dintre cele mai valoroase efigii cunoscute de numismati. In 1703, legendarul haiduc Pintea Viteazul sta cu oamenii sai alaturi de Francisc Rakoczi al II-lea, la eliberarea orasului din mainile austriecilor. In 1889 apare primul ziar in limba romana, "Gutinul", saptamanal social-literar si economic.

Aici, in nordul tarii, a crescut din vechile timpuri, o fascinanta civilizatie a lemnului. Case, porti si biserici au dat si continua sa dea masura maiestriei iesita din comun. Adevarata bijuterie din lemn este bisericuta ridicata de mesterii populari in 1630, in satul Chechis. In 1939, monumentul a fost adus in Baia Mare, ca exponat, alcatuind cu alte gospodarii taranesti Muzeul etnografic in aer liber. In gratia si aparenta sa fragilitate, lacasul sfant a fost intocmit numai din lemn, fara nici un singur cui. Mai tarziu(in anii 1717-1720) s-a ridicat Biserica "Sfanta Treime", in stil baroc, cu doua turle identice si acoperisul in forma de bulb. In interior pot fi admirate picturi murale, vitralii si sculpturi, precum si mobilierul monumental, din lemn masiv. Din fostul castel medieval ridicat de Iancu de Hunedoara pentru sotia sa, Elisabeta, a ramas intacta Casa "Iancu de Hunedoara", terminata de Matei Corvin in 1468. "Turnul Stefan", ridicat de Iancu de Hunedoara, in stil gotic, cu o inaltime de 40 m, a folosit multa vreme la supravegherea strategica a orasului si paza contra incendiilor. Dar si altele merita vazute: Localul Monetariei(construit intre 1734-1737) - azi sediul Muzeului Judetean Maramures; Turnul Macelarilor(inaltat in secolul al XV-lea) - legenda spune ca de acolo s-ar fi tras glontul care l-a ucis pe Pintea Viteazul; Vechiul Han al orasului: aici se desfasurau in trecut targurile baimarene, iar din 1870 este sediul Primariei. Astazi, functioneaza aici Judecatoria locala, Notariatul si Colegiul de Avocati.

In Baia Mare exista cateva repere de neocolit: Biserica Ortodoxa, pe structura unui vechi lacas de cult; Catedrala Adormirea Maicii Domnului(in estul orasului), ridicata in anii 1905-1911 si pictata de artistul Gheorghe Busuioc;Casa de Cultura, cu o sala de spectacole de 700 de locuri; Prefectura judetului Maramures, cea mai reprezentativa constructie moderna caci, pastrand linia traditionala, proiectantii au gasit totusi solutii originale, pe materiale noi - placi de andezit, beton, travertine, piatra cioplita, cupru; Hotelul Mara, in sudul orasului, pastreaza in metal motivul "fusului maramuresan", montat pe acoperis, ca un obelisc; Teatrul Dramatic, construit in 1967 este decorat cu o pretioasa fresca pictata de Nicolae Apostol. Impresioneaza in Baia Mare, dincolo de multitudinea formelor arhitecturale, vegetatia abundenta, explozia de culoare si parfum al florilor. Locul lor aparte este Expo Flora, in contextul unui important eveniment anual, "Sarbatoarea Castanelor". Prima editie s-a nascut in 1993 din ideea de a le oferi baimarenilor si musafirilor trei zile de distractie pe cinste: nu numai degustarea delicioaselor produse din castane, ci si multa muzica, folclor, sport, dans. Municipiul maramuresan este punctul cel mai nordic de pe glob unde traieste castanul comestibil, arbore amintit intr-un proces-verbal din 24 septembrie 1642, din care reiese ca secretarul Baii Mari a trimis castane principelui Rakoczi I. Cele mai falnice exemplare ating, pe dealurile de la Tautii de Sus, peste 20 m si mai bine de 500 de ani! Daca tot ne-am indepartat putin de oras, si mai avem ragaz, vom putea vedea de aproape cateva minuni maramuresene: Biserica din Surdesti, al carei turn din lemn este atat de inalt si zvelt incat unduieste atunci cand bate vantul, Cimitirul Vesel de la Sapanta, capodopera a mesterului popular Stan Ion Patras, portile splendid sculptate de la Botiza, cergile mitoase, in culori vegetale de la Ieud, rezervatia naturala Pietrosul Mare, muntii Rodnei, lacurile Bodi-Ferneziu, Bodi Suior, Lacul Albastru, baile Borsa, Izvoarele, Magosa...

Cimitirul Vesel de la Sapanta

Natura de aici, la fel de generoasa ca si maramuresenii