JUDETUL CALARASI

Harta turistica
	Localitati Calarasi

Istorie

Judetul Calarasi este unul din cele mai tinere judete ale tarii, fiind creat in ianuarie 1981. Situat la hotarul de sud-est al Romaniei, pe cursul Dunarii si al Bratului Borcea - ocupand o parte din Campia Munteniei - judetul Calarasi are o suprafata de 5.074 kmp si o populatie de 348.562 locuitori, resedinta judetului aflandu-se in municipiul Calarasi. Judetul se invecineaza la nord cu judetul Ialomita, la est cu judetul Constanta, la vest cu judetul Giurgiu si Ilfov si la sud cu Bulgaria.
Asezarea si conditiile de relief si clima favorabile au dus la aparitia asezarilor omenesti, in acest perimetru, inca din epoca neolitica. De-a lungul Dunarii, Borcei, Argesului si Vaii Mostistei, au inflorit culturile Boian si gumelnita - culturi autohtone - unele dintre cele mai expresive culturi neolitice din sud-estul Europei.
Populatia locala a trecut, la inceputul epocii metalelor, printr-un proces de asimilare cu populatii rasaritene de stepa. Despre populatia getica deplin formata se poate vorbi, pe actualul teritoriu al judetului, inca din prima epoca a bronzului. Cercetarile arheologice au scos la iveala dovezi care atesta legaturi foarte puternice, mai vechi decat restul Daciei, a populatiei getice cu romanii care si-au facut simtita prezenta la Dunarea de Jos.
Evul Mediu pe aceste meleaguri se caracterizeaza prin prezenta unor asezari importante, pentru care domnitorii vremii au luat masuri de dezvoltare si initiere. Din cele peste 60 de asezari amintim satele fortificate: Coconi, Cascioarele, Cornatel, Lichiresti si Gurguiati.
Ca asezare de hotar Lichiresti gazduia, la sfarsitul secolului XVII, o unitate de calarasi-stafetari cu rol de paza si transmiterea corespondentei spre Istambul. Prezenta acestora contribuie la schimbarea numelui localitatii, in jurul anului 1790, din Lichiresti in Calarasi.
In secolul XIX asezarea cunoste o dezvoltare din ce in ce mai rapida, datorita schelei de pe Borcea si a targurilor periodice organizate aici, fapt ce impune mutarea resedintei judetului Ialomita de la Urziceni la Calarasi si transformarea sa in oras, in anul 1833. Devenit oras liber in urma Hrisovului emis de Dimitrie Barbu Stirbei in 1852, orasul Calarasi va cunoaste o noua retapa in dezvoltarea sa. Din 1981 municipiul Calarasi devine resedinta judetului cu acelasi nume.

Geografie

Judetul dispune de un relief in care caracteristica predominata o reprezinta campia grupata in patru unitati mari (Campia Baraganului Mostistei - Baraganul Sudic - Campia Vlasiei, Campia Burnasului, Lunca Dunarii) si luncile si Baltile (Balta Borcei, vaile Argesului si ale Dunarii).
Reteaua hidrografica este reprezentata, in primul rand, de fluviul Dunarea ce delimiteaza la sud si sud-est teritoriul judetului. Acesta se desparte in doua brate - Borcea pe stanga si Dunarea Veche pe dreapta - care inchid intre ele Balta Ialomitei. Argesul afluiaza in Dunare la vest de Oltenita, dupa confluienta cu Dambovita la Budesti. Ca izvoare de campie (rauri) amintim: Valea Berza, Cucuteanu, Vanata, Milotina, Corata, valea Rasa, Luica, Calnau.
In afara lacurilor, pe raza judetului mai exista o retea de lacuri de acumulare din care amintim Iezeru-Mostistea (2840 ha), Frasinet (1460 ha), Gurbanesti (430 ha), Fundulea (440 ha), Rasa Galatui (552 ha), Tamadau (60 ha). Acestea sunt amenajari complexe avand ca utilitate principala asigurarea apei pentru irigatii si secundar asigurarea luciului de apa pentru piscicultura in regim refurajat.

Resurse naturale

Principala bogatie naturala o constituie terenurile agricole, care ocupa peste 84% din suprafata judetului. Solurile, constituie in cea mai mare parte din diferite tipuri de cernoziomuri si din solurile aluvionale, au o fertilitate ridicata, ceea ce permite practicarea pe scara larga a agriculturii, predominant fiind caracterul cerealier al productiei vegetale.
Vegetata forestiera, care ocupa 4.4% din suprafata judetului, este formata indeosebi din sperciile: plop euro-american, salcam, stejar brumariu, salcia alba, frasin de camp, stejar peduncular, ulm, tei, artar tatarasc.
Fauna cuprinde specii de interes cinegetic dintre care sunt de mentionat: mistretul, capriorul, fazanul si iepurele.
In judet s-au descoperit si se exploateaza gaze si petrol in nisipurile meotiene de pe raza comunei Ileana.
Exista de asemena argile la Budesti, nisipuri si pietrisuri exploatate din aluviunile Dunarii, Argesului si Dambovitei.

Economie

Restructurarea economiei se realizeaza prin infiintarea de noi unitati mici si mijlocii, cu capital privat autohton sau mixt. Activitatea economica din judet se desfasoara in: 13 regii autonome, cu activitati de prroducere si distributie a energiei electricee si termice, telecomunicatii, gospodarie comunala si locativa; 136 societati comerciale cu capital de stat, 34 societati cormerciale cu capital mixt (de stat si privat), 5755 societati comerciale cu capital privat si cooperatist, dintre care 13 sunt cu capital integral strain. In judet mai functioneaza si 1256 asociatii familiale si 2063 de persoane fizice care sunt orientate cu precadere catre comert, alimentatie publica si sfera serviciilor.
Prin aplicarea Legii fondului funciar nr. 118/1991 circa 61.5 din suprafata agricola a judetului se afla in proprietate privata. Urmare a acestei legi, au luat fiinta 207 societati agricole cu personalitate juridica din desfiintarea fostelor CAP-uri.

Industria prelucratoare detine o pondere de 95%, cu activitati preponderentee in industria alimentara, a celulozei si hartiei, metalurgica, cocsificare. Judetul isi aduce o contributie insemnata la productia de cocs, hartie, carne si conserve din legume si fructe.
Sectorul privat este prezent intr-o mica masura in industria judetului, activitatile pe care este profilat fiind constructii metalice dar si industria alimentara.
Productia industriala a judetului inregistreaza tendinte de scadere determinate de lipsa materiilor prime, diminuarea exportului, precum si de scaderea cererii interne, ca urmare a stagnarii investitiilor si a reducerii puterii de cumparare a populatiei.

In domeniul transporturilor, judetul Calarasi dispune de o retea de cai ferate in lungime totala de 243 km, iar traficul auto se defasoara pe o retea de drumuri publice ce masoara 1102 km (din care 385 km drumuri nationale). Pe ansamblul economiei judetului, investitiile s-au diminuat in ultimii 3 ani, fenomen datorat de micsorarea fondurilor alocate de la buget si de lipsa de capital propriu a agentilor economici.
Intreprinderile de constructii eexistente in judet au fost serios afectate de stagnarea si diminuarea investitiilor, unele s-au faramitat, altele s-au privatizat.

Fiind un judet de campie, agricultura detine ponderea in economia judetului Calarasi. Baza agriculturii o reprezinta fondul funciar avand urmatoarea structura: teren arabil 82,7%, pasuni si fanete 0,9 %, vii 0,8%, livezi 0,2%.

In comert, cu toate ca oferta de marfuri s-a imbunatatit, iar numarul unitatilor de desfacere a crescut, scaderea veniturilor populatiei si crestea vertiginoasa a preturilor au determinat diminuarea puterii de cumparare a populatiei si, implicit, a vanzarilor de marfuri cu amanuntul.
Din totalul unitatilor comerciale cu amanuntul 50,5% sunt unitati private, iar in structura 33,5% sunt alimentare, 24% nealimentare, 42,5% universale si mixte. Modificarile survenite in structura au actionat in sensul cresterii ponderii desfacerii de produse alimentare in detrimentul celor nealimentare.

Desi judetul Calarasi dispune de un potential turistic deosebit, mai ales in ceea ce priveste potentialul natural al judetului (pescuit si vanatoare), activitateaa turistica este slab reprezentata. Baza materiala a turismului este reprezentata prin 4 unitati (trei hoteluri si un camping) de cazare turistica care dispun de 362 de locuri de cazare.

Serviciile au inregistrat un regres de ansamblu. In judetul Calarasi exista 2 mari institutii de cercetare: Institutul de cercetare a cerealelor si plantelor tehnice si Statiunea de cercetare a culturilor irigate Marculesti. Ele si-au continuat activitatea de veche traditie, datorita in principal contractelor cu parteneri straini.
In domeniul informaticii presteaza servicii societatea comerciala Pascal, fostul Centru teritorial de calcul nevoit sa-si restranga activitatea ca urmare a infiintari de oficii de calcul in majoritatea societatilor comerciale si institutii publice.
In ceea ce priveste celelalte servicii publice prestatoare, pe baza de comanda, s-a desfasurat, cu dificultate, privatizarea efectuandu-se intr-un ritm nesatisfacator fata de cererea de servicii de caliate.

Din punct de vedere al dotarilor edilitar-gospodaresti, judetul Calarasi are o situatie precara. Din totalul de 53 de localitati, numai 60% dispun de instalatii de alimentare cu apa potabila, iar lungimea simpla a conductelor de canalizare este de 130 km - beneficiind numai 5 localitati. Fondul locativ existent este de 110.000 de locuinte, din care 95% se afla in proprietate particulara. Suprafata medie locuibila a unei locuinte este de 33 mp, pe o persoana revenind aproape 10,6 mp. Gradul de dotare al locuintelor este modest, doar aproximativ un sfert dintre acestea fiind prevazute cu baie si alte dependinte. La reteaua de apa sunt racordate doar 30% din totalul locuintelor, mentinandu-se inca un decalaj apreciabil intre gradul de confort in mediul urban si cel rural.

Ultima actualizare: 13 decembrie 1999
Legatura catre:	Pagina Nationala	Index Romania	Index Geografie	Inapoi			Limba Engleza		Contact