Muzeul Etnografic al Maramuresului
Muzeul Satului Maramuresean din Sighetul Marmatiei a fost inaugurat la 30 mai 1981 (inceputurile lui datand inca din secolul trecut), cu ocazia sarbatoririi Zilei Internationale a Muzeelor, sub egida Consiliului National Roman ICOM, in prezenta a peste 70 de directori de muzee din tara, a zeci de muzeografi de specialitate si a unui numeros public. | 
|
Prin structura tematica riguros elaborata, pe baza unei cercetari minutioase a zonei, muzeul, asa cum arata astazi, creeaza impresia unui sat cu specific zonal care a evoluat de la cel de tip "rasfirat" si "risipit" prin "roirea" nucleelor initiale, la unul de tip adunat.
Ulite drepte (principale) si intortocheate, poteci si "prilazuri" alcatuiesc structura intima a asezarii si converg spre un promontoriu pe care, ca in toate satele maramuresene, este asezata biserica.
| 
| 
|
De ce aici si ce a insemnat biserica pentru comunitatile traditionale? Bisericile au marcat locul unde se adunau oamenii la rugaciune dar si punctul de intalnire a inteleptilor satelor, pentru luarea unor decizii in vremuri de restriste. Din turnul lor se supravegheau navalirile dusmane si tot de aici se semnalau, prin dangate de clopot specifice, incendiile devastatoare, puhoaiele si alte nenorociri ce se abateau asupra satelor; in jurul bisericilor se ingropau mortii dupa ierarhii statornicite prin randuielile vechi; in biserici s-au pastrat cartile sfinte, manuscrisele si icoanele de mare valoare spirituala si artistica, steaguri de lupta, cununi de miri si de eroi... Aici erau botezati pruncii si se oficiau casatoriile si slujbele de inmormantare, aveau loc praznice si alte ritualuri specifice.
| Biserica este cea mai veche constructie conservata in muzeu, fiind adusa din localitatea Oncesti de pe Valea Izei, unde se afla intr-un stadiu inaintat de degradare. Ca urmare a lucrarilor de restaurare la care a fost supus monumentul in muzeu, a fost salvat de la pieire. Biserica de la Oncesti, datata in secolul al XVI-lea, a fost transferata la Oncesti din satul Criciova de pe Valea Talaborului (Maramuresul din dreapta Tisei), fiind donata de cricioveni credinciosilor din Oncesti.
|
In cadrul satului-muzeu, casele si gospodariile au fost grupate pe principalele subzone ale Maramuresului istoric (Cosau - Mara si Iza Inferioara pana la Stramtura, Iza Mijlocie, Viseu - Borsa, subzona Tisei si a bazinului Ruscova).
|
In ansamblul sau, muzeul se constituie ca o rezervatie de monumente de arhitectura taraneasca, selectionate dupa criterii stiintifice avand ca baza tipologia constructiilor, evolutia acestora in plan arhitectural si ca sistem constructiv, totul in diacronie (pornind de la cele mai vechi constructii gasite in teren) si in sincronie (asa cum s-au statornicit in cadrul asezarilor si s-au pastrat in majoritatea lor functional pana in zilele noastre). In privinta sistemului constructiv trebuie sa subliniem tehnicile traditionale, casele si cladirile anexe fiind construite aproape exclusiv din lemn, predominand stejarul/gorunul si bradul/molidul, cu fundatii din piatra de cariara sau bolovani de rau.
Planul caselor este simplu: la cele mai vechi, doua si trei incaperi (tinda si "casa", respectiv tinda, camara si "casa"), evoluand la finele secolului al XVIII-lea spre mai multe incaperi judicios compartimentate.
Peretii constructiilor sunt confectionati din barne late si groase, cele de stejar fiind cioplite cu securea din inima lemnului si finisate cu barda, iar cele rotunde din brad sau molid, incheiate in "cheutoare romaneasca" si/sau, mai tarziu (secolul al XIX-lea), "nemteasca", in sistemul "blockbau". Cununile incheiate deasupra peretilor sprijina "cornii" acoperisului, intotdeauna in patru ape, realizat din astereala pe care este batuta dranita sau, in unele cazuri, este montata invelitoarea din paie.
Daca la casele foarte vechi (din secolele al XVI-lea - al XVII-lea), prispa cu stalpi lipseste, in secolul al XVIII-lea se generalizeaza in zona, fiind cunoscuta sub denumirea de "satra". Aceasta este formata dintr-o succesiune de stalpi ciopliti si ornamentati legati in partea superioara cu "chitusi" (contrafise) care alcatuiesc frumoase arcade, specifice zonei. La inceput prispa era dispusa doar pe fatada casei. In secolul al XVIII-lea ea apare si lateral-dreapta, ca ulterior sa se extinda pe toate cele trei laturi ale constructiei.
Langa muzeul se afla o tabara de sculptura.
| 
| 
|
| Ultima actualizare: 7 noiembrie 2000 | |||||||||
| Revenire la: | 
Pagina Nationala | 
Index Romania | 
Index Cultura | 
Index Muzee | 
Limba Engleza | 
Contact | |||