LIVIU REBREANU (1885-1944)

1885, 27 noiembrie	Marele nostru romancier vede lumina soarelui în satul Târlisiua, jud. Bistrita-Nasaud, fiind primul din cei 13 copii ai învatatorului Vasile Rebreanu si ai Ludovicai din Beclean, ambii provenind din familii de "graniceri" (tarani liberi) de pe Valea Somesului.
1891-1891	Scoala primara în comuna Maieru.
1895-1899	Gimnaziul la Nasaud si Bistrita.
1900-1903	Scoala superioara militara din Sopron.
1903-1908	Academia militara la Budapesta, dupa care e ofiter la Gyula, de unde demisioneaza.
1908-1909	Functionar la Magura Ilvei, Vararea. Acum debuteaza literar în revista Luceafarul din Sibiu. Trece muntii îi se stabileste la Bucuresti.
1910	La cererea guvernului ungar e încarcerat la Vacaresti si extradat; apoi închis la Gyula pâna în august, revenind la Bucuresti.
1911-1919	Secretar literar la Teatrul National Craiova, unde se casatoreste cu actrita Fanny Radulescu. Debuteaza editorial cu volumul de nuvele Framântari (1912), urmat de alte carti: Golanii (1916), Marturisire (1916), Rafuiala (1919).
1920	Romanul Ion îi aduce consacrarea si premiul Academiei Române.
1922-1944	Faima sa creste prin publicarea romanului Padurea spânzuratilor, care reia motivul din nuvela Catastrofa. E inspirat din drama reala a fratelui sau Emil, sublocotenent în armata habsburgica, spânzurat pentru ca încercase sa treaca, în razboi, de partea românilor. Urmeaza romanele: Adam si Eva, (1925), Ciuleandra (1927), Craisorul (1929), Rascoala (1932), Jar (1934), Gorila (1938), Amândoi (1940). Piesele de teatru Cadrilul, Plicul si Apostolii se afla sub nivelul artistic al romanelor.
1944, 1 septembrie	Se stinge la Valea Mare, Arges.

Romanul Ion ne introduce în viata dinainte de razboi a taranilor si intelectualilor ardeleni. Actiunea se petrece în satul Pripas si-n oraselul Amaradia. Ion al Glanetasului, fiu harnic al unor parinti saraci, are patima pamântului. Pune ochii pe Ana, fata bogatasului Vasile Baciu. Dar înstaritul nu vrea sa-l accepte pe Ion ca ginere. Atunci Ion o necinsteste pe Ana, ca sa-l oblige pe Baciu sa i-o dea cu tot cu avere. Scopul este atins, mai ales ca Ana îl iubeste cu adevarat. Ion, stapân al pamânturilor, e acum satisfacut. Saruta pamântul câstigat, dar o si maltrateaza pe Ana, de-acum sotie.
Deodata, eroul îmbogatit e stapânit de glasul iubirii pentru frumoasa Florica, simpatie veche, care acum era maritata. Florica raspunde pasiunii nebune a lui Ion.
Ana întelege realitatea cruda. Batuta de barbat si de tata, se spânzura. Moare si copilul lor. Cearta dintre Ion si tata socru reîncepe.
Pâna la urma, Ion nu-si înfrâneaza pasiunea dementiala pentru Florica, iar într-o noapte e surprins de barbatul acesteia si ucis.

Padurea spânzuratilor este transfigurarea artistica a cazului fratelui sau Emil. Eroul romanului este Apostol Bologa, fiu de avocat român din Ardeal. În scolile unguresti primeste o educatie perversa, contrara sufletului de român. Devine un constiincios ofiter austriac, încât contribuie (prin votul sau la tribunal) la condamnarea la moarte a unui ofiter ceh, care dezertase.
Urmeaza metamorfoza sa sufleteasca, sub infuenta capitanului ceh Klapka, cel care-i picura în inima ura împotriva imperiului vitreg austriac si dragostea fata de neamul românesc. Trimis pe frontul român, în Carpatii Orientali, gândul dezertarii îl obsedeaza. Fiind din nou obligat sa faca parte din tribunalul militar, care urmeaza sa-i judece pe taranii români acuzati de spionaj, Apostol Bologa porneste noaptea spre liniile românesti, ca sa ajunga la fratii de sânge. Este însa prins si spânzurat.

Ultima actualizare: 8 septembrie 1999
Revenire la:	Pagina Nationala	Index Romania	Index Cultura	Index Literatura			Limba Engleza		Contact