EUGEN IONESCU (n. 1909, Slatina - m. 1994, Paris)

Dramaturg, poet, critic literar, publicist. Viitorul întemeietor al teatrului absurdului se naste pe malul Oltului. Tatal era avocatul Eugen Ionescu, licentiat în Drept la Paris; mama - Therese Zicard, de origine franceza. La 4 ani, mama îl ia la Paris, unde învata primele clase primare la Scoala comunala din str. Dupleix. Divortând parintii, în 1924 revine cu tatal în România si e elev la Colegiul Sf. Sava-Bucuresti. Bacalaureatul la Liceul Central - Craiova (1928). Debut la 18 ani în Revista liverara a Liceului Sf. Sava cu poezia Copilul si clopotele.

În 1929 se înscrie la Litere-Bucuresti. Îi apare placheta de versuri Elegii pentru fiinte mici (1931). Îsi ia licenta în filologie. Apare volumul de eseuri Nu (1934), stârnind un scandal în lumea literara. Paraseste din nou tara (1938), cu o bursa pentru doctorat la Paris, din partea guvernului francez.

Abia în 1950 afla o noua identitate literara. Scrie Cântareata cheala, apoi piesele curg una dupa alta, scriitorul mergând pe drumul afirmarii depline. Urmeaza Lectia si Scaunele (1951). Editura Gallimard îi publica vol. Teatru. E considerat fondator al teatrului de avangarda din anii 1950. A mai scris piesele: Ucigas fara simbrie, Rinocerii, Pietonii vazduhului, Regele moare, Setea si foamea, Ce nemaipomenita harababura s.a.

Ultima actualizare: 28 octombrie 2004
Revenire la:	Pagina Nationala	Index Romania	Index Cultura	Index Literatura			Limba Engleza		Contact