Literatura - George Cosbuc

GEORGE COSBUC
(1866-1918)

1866 Întâiul mare poet pe care ni l-a dat Ardealul vede lumina soarelui, la 20 septembrie, în satul Hordou (azi George Cosbuc). Casa din piatra, cu tinda si cinci odai, fusese ridicata în 1840 de tatal sau Sebastian, preot provenit dintr-o familie care-a dat vreo 14 rânduri de preoti.
1871 Urmeaza cl. I primara la Hordou.
1873 Continua urmatoarele clase la Tecuci.
1875-1876 Clasa a IV-a la Scoala Normala din Nasaud.
1876-1886 Este elev la Liceul românesc din Nasaud. Locuieste la învatatorul T. Rotari, citind cu nesat cartile din biblioteca acestuia. Devine sufletul Societatii literare scolare "Virtus Romana Rediviva".
1884 Publica primele poezii în Musa someseana, almanahul societatii. În mai, îsi ia bacalaureatul, iar în septembrie se înscrie la Universitatea din Cluj. Publica versuri, basme, traduceri în ziarul Tribuna din Sibiu, al lui I. Slavici.
1887 Paraseste facultatea si devine redactor la Tribuna. Perioada excelenta pentru creatiile sale.
1889 Publica Nunta Zamfirei, capodopera care-i aduce mare succes. Chemat de Maiorescu, trece granita României si se stabileste definitiv la Bucuresti.
1890 Poezia La oglinda în Convorbiri literare, Elaboreaza cu mai multi profesori un bun manual scolar: Carte româneasca de cetire.
1891-1892 La Tribuna, apar poezii foarte bune; la fel si în revista magazin Lumea ilustrata (Fatma, Vestitorii primaverii, Noapte de vara, Vara)
1893 Apare volumul de debut Balade si idile, laudat de critici.
1894-1895 La editura lui C. Sfetea, apare revista Vatra (condusa de Slavici, Caragiale, Cosbuc).
Publica: Noi vrem pamânt, Mama, Lupta vietii, Pasa Hassan, Doina.
Acum se casatoreste cu sora editorului, Elena Sfetea, care-l va naste, la Craiova, pe Alexandru, unicul fiu al poetului (alintat "puiul mamei").
1896 Apare volumul Fire de tort. Se tipareste, în traducerea sa, Eneida de Vergiliu.
1897 Volumul Versuri si proza apare la Caransebes; la Craiova - Antologia sanscrita; la Bucuresti - Sacontala de Calidasa, tot în traducerile sale.
1898 Devine membru corespondent al Academiei Române.
1901 Împreuna cu Vlahuta, întemeiaza revista Samanatorul, unde publica alte poezii originale si Odiseea lui Homer (traducere).
1902 Tipareste volumul de versuri Ziarul unui pierde vara.
1904 Apare volumul Cântece de vitejie, elogiat de N. Iorga.
1907 Termina traducerea Divinei Comedii de Dante Alighieri (publicata dupa moarte).
1908 "Poetul taranimii" revine în Ardeal si-l cunoaste, la Prislop, pe Liviu Rebreanu.
1915 În august moare, în urma unui accident de automobil, unicul sau fiu, Alexandru.
1916 Este ales membru activ al Academiei Române.
1918 În ziua de 9 mai, la prânz, moare subit la Bucuresti, în casa sa. "Poetul neamului" odihneste la Bellu, sub aceeasi brazda de pamânt cu fiul sau Alexandru.

George Coşbuc - Bibliografie completă

Audio cărţi

Ultima actualizare: 13 mai 2008
Revenire la:	Pagina Nationala	Index Romania	Index Cultura	Index Literatura			Limba Engleza		Contact

1866	Întâiul mare poet pe care ni l-a dat Ardealul vede lumina soarelui, la 20 septembrie, în satul Hordou (azi George Cosbuc). Casa din piatra, cu tinda si cinci odai, fusese ridicata în 1840 de tatal sau Sebastian, preot provenit dintr-o familie care-a dat vreo 14 rânduri de preoti.
1871	Urmeaza cl. I primara la Hordou.
1873	Continua urmatoarele clase la Tecuci.
1875-1876	Clasa a IV-a la Scoala Normala din Nasaud.
1876-1886	Este elev la Liceul românesc din Nasaud. Locuieste la învatatorul T. Rotari, citind cu nesat cartile din biblioteca acestuia. Devine sufletul Societatii literare scolare "Virtus Romana Rediviva".
1884	Publica primele poezii în Musa someseana, almanahul societatii. În mai, îsi ia bacalaureatul, iar în septembrie se înscrie la Universitatea din Cluj. Publica versuri, basme, traduceri în ziarul Tribuna din Sibiu, al lui I. Slavici.
1887	Paraseste facultatea si devine redactor la Tribuna. Perioada excelenta pentru creatiile sale.
1889	Publica Nunta Zamfirei, capodopera care-i aduce mare succes. Chemat de Maiorescu, trece granita României si se stabileste definitiv la Bucuresti.
1890	Poezia La oglinda în Convorbiri literare, Elaboreaza cu mai multi profesori un bun manual scolar: Carte româneasca de cetire.
1891-1892	La Tribuna, apar poezii foarte bune; la fel si în revista magazin Lumea ilustrata (Fatma, Vestitorii primaverii, Noapte de vara, Vara)
1893	Apare volumul de debut Balade si idile, laudat de critici.
1894-1895	La editura lui C. Sfetea, apare revista Vatra (condusa de Slavici, Caragiale, Cosbuc). Publica: Noi vrem pamânt, Mama, Lupta vietii, Pasa Hassan, Doina. Acum se casatoreste cu sora editorului, Elena Sfetea, care-l va naste, la Craiova, pe Alexandru, unicul fiu al poetului (alintat "puiul mamei").
1896	Apare volumul Fire de tort. Se tipareste, în traducerea sa, Eneida de Vergiliu.
1897	Volumul Versuri si proza apare la Caransebes; la Craiova - Antologia sanscrita; la Bucuresti - Sacontala de Calidasa, tot în traducerile sale.
1898	Devine membru corespondent al Academiei Române.
1901	Împreuna cu Vlahuta, întemeiaza revista Samanatorul, unde publica alte poezii originale si Odiseea lui Homer (traducere).
1902	Tipareste volumul de versuri Ziarul unui pierde vara.
1904	Apare volumul Cântece de vitejie, elogiat de N. Iorga.
1907	Termina traducerea Divinei Comedii de Dante Alighieri (publicata dupa moarte).
1908	"Poetul taranimii" revine în Ardeal si-l cunoaste, la Prislop, pe Liviu Rebreanu.
1915	În august moare, în urma unui accident de automobil, unicul sau fiu, Alexandru.
1916	Este ales membru activ al Academiei Române.
1918	În ziua de 9 mai, la prânz, moare subit la Bucuresti, în casa sa. "Poetul neamului" odihneste la Bellu, sub aceeasi brazda de pamânt cu fiul sau Alexandru.