Arhitect roman. Dupa ce a absolvit, in 1875, Scoala de ingineri de poduri si sosele din Bucuresti, studiaza arhitectura la Scoala de arte frumoase din Paris (1877-1882). Marele Premiu acordat de Societatea centrala a arhitectilor francezi ii permite sa faca o calatorie de studii in Spania, Italia si Grecia. Membru fondator al Societatii arhitectilor romani si al invatamantului de arhitectura in Romania.

Realizeaza locuinte in Bucuresti (Casa Lahovary, 1886; Casa Monteoru, 1889; Casa Vernescu, 1889; Casa Robescu, 1895; Casa N. Patrascu, 1906), Galati (Casa Robescu, 1897), si Sinaia (Casa Robescu, 1897), ca si o serie de edificii monumentale: "Bufetul" de la Sosea (1892); Scoala centrala de fete din Bucuresti (1894); Palatul administrativ din Galati (1904); Palatul Bancii comertului din Craiova (terminat in 1916). Proiecte nerealizate: Ospelul comunal (Palatul Primariei) si Cetatea romaneasca - ansamblu de vile in zona Parcului Ioanid in Bucuresti. A restaurat Biseria Stavropoleos (1906) si a proiectat mobilierul pentru Palatul Justitiei din Bucuresti si pentru Catedrala din Constanta.

Mincu isi leaga numele de aparita unei scoli nationale in arhitectura. In cadrul cautarilor de la 1900 (vezi Stilul 1900), studiaza patrimoniul artistic medieval, descoperind repertorii ornamentale, solutii stilistice si tehnice, pe care le preia intr-o sinteza originala. In cele mai izbutite dintre creatiile sale - intre care trebuie amintite Casa Lahovary si "Bufetul" de la Sosea - gasim o buna proportie intre volumele cladirii, intre gol si plin si, fapt deosebit de important pentru o astfel de orientare artistica, o perfecta functionare a suprastructurii decorative.

Casa Vernescu (exterior)

Casa Vernescu (interior)

Ultima actualizare: 22 octombrie 2004
Revenire la:	Pagina Nationala	Index Romania	Index Cultura	Index Arhitectura			Limba Engleza		Contact