Înca din epoca paleolitica exista dovezi care atesta aparitia omului pe malurile Colentinei si Dâmbovitei. În epoca neolitica se trece de la locuinta "bordei sapat sub pamânt" la cea de la suprafata, construita din lemn si lut.

Pâna la 1800 î.H.: Existenta omului se face remarcata în câteva puncte ale unor cartiere cunoscute azi ca Dudesti, Lacul Tei, Bucurestii-Noi, Giulesti-Sârbi, Mihai Voda etc.

1800 - 800 î.H.: În cartierul Tei sapaturile atesta urmele unor asezari, despre care se presupune ca ar fi din epoca bronzului.

800 -100 î.H.: Se gasesc urmele mai multor asezari geto-dacice în cartierele Herastrau, Radu Voda, Damaroaia, Lacul Tei, Pantelimon, dealul Mihai Voda si în Popesti-Leordeni si Popesti-Novaci o presupusa resedinta a lui Burebista.

Secolele III - X: Câteva locuinte dacice, chiar daco-romane descoperite la Bucurestii-Noi, Tei, Militari, precum si niste unelte, ceramica, obiecte de podoaba, monede gasite la Crângasi, Ciurel, Fundenii Doamnei, Baneasa, Straulesti, dovedesc aici existenta populatiei si dupa anul 271, adica dupa retragerea administratiei si armatelor romane din Dacia.

Secolele X - XIII: La Curtea Veche, Baneasa, Ciurel, Damaroaia, Colentina, se descopera vestigii din aceasta perioada de cristalizare a societatii feudale.

20 septembrie 1459: Vlad Tepes, domnitorul Tarii Românesti pomeneste pentru prima oara numele de Bucuresti într-un act prin care întareste proprietatea unor boieri.

14 octombrie 1465: Radu cel Frumos decide ca Bucuresti sa fie una din resedintele domnesti ale Tarii Românesti.

1558 - 1559: La Curtea Veche se construieste Biserica Domneasca. Aceasta ctitorie a domnitorului Mircea Ciobanu este cel mai vechi salas de cult din Bucuresti, pastrat în forma lui originala.

1659: În timpul domniei lui Gheorghe Ghica, Bucuresti devine capitala Tarii Românesti.

1661: Pe o portiune a ulitei Târgului de Afara (azi Calea Mosilor), se face prima încercare de pavare a strazilor cu piatra de râu.

1694: Se înfiinteaza Academia Domneasca de la Sf.Sava, fiind prima scoala superioara din Tara Româneasca.

1702: Pe mosia vaduvei Mogos, Constantin Brâncoveanu înalta Palatul Mogosoaiei, edificiu de mare valoare arhitecturala. Azi se gazduieste aici Muzeul de arta feudala brâncoveneasca.

1704: Spatarul Mihai Cantacuzino construieste Spitalul Coltea, cel mai vechi asezamânt de acest fel din Bucuresti, care dupa ce va fi avariat de incendiu si de cutremur, va fi demolat si reconstruit. (Edificiul actual se ridica dupa 1888.)

1720 - 1722: Marele logofat Iordache Cretulescu si sotia sa Safta (una din fiicele domnitorului Constantin Brâncoveanu) înalta Biserica Cretulescu.

1724: Se ridica Biserica Stavropoleos, considerata o bijuterie arhitecturii religioase.

1760 - 1782: Sunt atestate breslele mestesugaresti pentru croitori, cizmari, cavafi (pantofari si cizmari, ce fac încaltaminte de calitate inferioara), cojocari, pânzari, salvaragii (croitori de pantaloni largi, turcesti, numiti "salvari"), zabunari (croitori de "zabune", adica de haine barbatesti lungi, cu sau fara mâneci, din bumbac sau lâna, împodobite cu cusaturi), blanari, ilicari (croitori de "ilice", adica de pieptari, de obicei din postav rosu sau negru.

1765 - 1766: Iau fiinta primele manufacturi, care produc hârtie la Fundeni, postav la Pociovaliste.

1779: Se amenajeaza primele cismele publice în oras.

1798: Recesamântul înregistreaza 6.006 case si 30.030 locuitori.

1808: Se construieste Hanul lui Manuc. În 1812 aici se va semna Tratatul de la Bucuresti dintre Rusia si Turcia.

1831: La recesamânt se numara 10.000 case si 60.587 locuitori.

31 decembrie 1852: Are loc spectacolul inaugural în cladirea recent construita a Teatrului National, care poate gazdui 1.000 de spectatori.

1854: Se inaugureaza Gradina Cismigiu, despre care germanul Ferdinand Lassalle scrie ca "întrece cu mult tot ce poate arata Germania".

1857: Este primul oras în lume care introduce iluminatul cu petrol lampant. (La Viena abia în 1859 se va aplica aceasta inovatie).

1859: Dupa unirea celor doua principate, în luna februarie Al. I. Cuza îsi face intrarea în Bucuresti, care devine capitala celor doua principate unite. Domnitorul îsi stabileste resedinta în Palatul de la Podul Mogosoaiei.

1859: Se pun bazele Cimitirului "Serban Voda" (Bellu). Aici se odihnesc mari reprezentanti ai literaturii ca: Mihai Eminescu, George Cosbuc, Panait Cerna, Stefan Octavian Iosif, Panait Istrati, Petre Ispirescu, Emil Gârleanu, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, Nicolae Labis, Marin Preda, Nichita Stanescu, dar si aviatorul Traian Vuia, constructorul primului avion din lume.

1860: Incepe pavarea strazilor cu piatra cubica in locul bolovanilor de rau.

1866: Ia fiinta Societatea Academica.

1868: Are loc primul concert al Societatii Filarmonica din Bucuresti.

1868: Casa Capsa deschide cofetarie si restaurant, apoi in 1881 - printre primele din Europa - si o cafenea, toate cele trei fiind locuri deosebit de agreate de Bucuresti.

1869: Se inaugureaza linia de cale ferata Bucuresti - Giurgiu, precum si Gara Filaret, prima gara din capitala (incepand din 1960 va deveni autogara).

1869 (decembrie): Se inaugureaza Universitatea Bucuresti. Initial cladirea gazduieste si alte institutii: Senatul, Academia Româna, Biblioteca Centrala, Scoala de arte frumoase etc.

1872: Se da in exploatare prima linie de tramvai cu cai ("tramcar"). Circula pa traseul Gara de Nord - Calea Grivitei - Strada Luterana - Teatrul National - Piata Sfantul Gheorghe (dupa multe decenii de exploatare ultimele tramcare se retrag din circulatie in 1929)

25 septembrie 1872: Se inaugureaza Gara de Nord (pe atunci "Gara Targovistii"), si se da in exploatare linia ferata Bucuresti - Ploiesti.

1873: Incepe sa functioneze "Grand Hotel du Boulevard" (azi "Bulevard"), care este unul din cele mai vechi hoteluri din Bucuresti.

1877: Orasul numara 177.302 locuitori.

1878: Exista 31.303 case. Frecventa culorilor folosite la acestea se prezinta in urmatoare ordine: negru, albastru, galben, verde, rosu.

1880 - 1883: Se amenajeaza cursul Dambovitei, i se adanceste albia, se asaneaza lunca, astfel se poate intreprinde o vasta retea de canale pentru a drena apele menajere si cele de ploaie.

1882: Se introduce lumina electrica. prima instalatie intra in functiune la Palatul Regal din Calea Victoriei, de unde este alimentat si Palatul Cotroceni, apoi urmeaza Teatru National si Gradina Cismigiu.

1884: Apare ziarul Universul, primul mare cotidian românesc.

1884: Se instaleaza prima linie telefonica de stat, intre Ministerul de Interne si Posta Centrala.

1885: Se finiseaza cladirea Bancii Nationale.

1885: In Cotroceni se inaugureaza Gradina Botanica.

1888: Ateneul Român îsi deschide portile. Sala de concerte dispune de 1.000 locuri. Edificul devine o prezenta emblematica pentru capitala.

1889: Se instaleaza prima centrala telefonica cu un numar de 5 abonati asigurand legatura intre Parlament si ministere.

1889: Exista 12 poduri peste Dambovita, dintre care 7 de piatra si 5 din fier.

1893: Se inalta Palatul Cotroceni inconjurat de un parc cu vegetatie bogata. Azi in incinta palatului functioneaza si Muzeul National Cotroceni.

1893: Isi incepe activitatea Foisorul de Foc. Fiind inalt de 30 m, este utilizat ca post de pompieri si rezervor regulator pentru reteaua de alimentare cu apa a orasului. Din anul 1963 functioneaza ca Muzeul National al Pompierilor.

1894: Se inaugureaza prima linie de tramvai electric pe ruta Bd. Cotroceni - Obor, fiind printre primele din Europa.

1895: Concomitent isi deschid portile doua edificii monumentale, Palatul Justitiei - pe malul Dambovitei, iar Ministerul de Agricultura si Domenii - in vecinatatea Spitalului Coltea.

1900: La finele acestui an, se da in fuctiune Palatul Postelor, fiind azi Muzeul National de Istorie a României

1906: Orasul Roma daruieste orasului Bucuresti monumentul "Lupoaica Romei" care acum se afla in Piata Romana.

1908: Se deschide oficial noul edificiu al Muzeului de Istorie Naturala "Grigore Antipa" in care functioneaza acesta si in prezent.

1909: Se aduce la Bucuresti primul automobil electric cu acumulatoare (fabricate in Germania), fiind folosit la transportul marfurilor.

1909: Se dechide Cinema Volta, cu prima sala amenajata pentru reprezentatii cinematografice.

1914: Se infiinteaza Muzeul Militar National. Dupa mutari succesive, in anul 1986 se stabileste in actuala cladire.

1925: Se inaugureaza prima linie de autobuz intre Bariera Calarasi - Piata Sfantu Gheorghe.

1927: Se da in folosinta centrala telefonica automatica cu un numar de 3.000 abonati.

1928: Radiodifuziunea incepe in mod regulat emisiunile pe unde medii, apoi si pe unde scurte. Azi Studioul de Radio are o sala de concerte cu 600 de locuri.

1933: O societate americana construieste Palatul Telefoanelor pe Calea Victoriei.

1935 - 1936: Din beton armat si granit se face Arcul de Triumf construit initial din lemn si stuc in anul 1922. Monumentul (inalt de 27 m) este dedicat victoriei armatelor române in primul razboi mondial.

1936: Sociologul Dimitrie Gusti infiinteaza Muzeul Satului, unul dintre primele muzee etnografice din lume.

1936: Se amenajeaza Parcul Herastrau intins pe 187 ha; dispune de un lac de 77 ha, unde pot fi practicate sporturi nautice (in incinta parcului se afla si Muzeul Satului). Aici mai exista si un teatru de vara cu 2.800 locuri; se mai gasesc baze sportive, dar si locuri de distractie pentru copii.

1937: Se termina constructie Palatului Regal (inceput in 1930). Azi aici functioneaza Muzeul National de Arta care cuprinde Galeria nationala, Galeria universala cu sectiile de arta feudala, grafica si atelierul de restaurare.

8 iunie 1938: In Parcul National Carol II (acum Herastrau), la intrarea dnspre Arcul de Triumf, se deschide Pavilionul Televiziunii. Emisiunile incep la orele 19,00: oricare vizitator poate sa-si transmita vocea si imaginea pe un ecran, platind o anume taxa. Aparatura adusa de Philips constituie "cel mai modern post de emisiune al lumii".

1939: Se inaugureaza Academia Militara, care dispune de numeroase sali, un amfiteatru cu 450 locuri, biblioteca etc.

1948: Aeroportul Baneasa isi incepe activitatea. Cladirea are o cupola caracteristica din beton armat si un hol cu un imens perete de sticla spre pista, astfel pasagerii pot urmarii decolarea si aterizarea avioanelor.

1949: Prima linie de troleibuze leaga Piata Victoriei si Hipodromul Baneasa (azi aici se afla Casa Presei Libere).

1950: Ia nastere primul studio cinematografic la Buftea, fiind considerat cel mai mare si cel mai bine dotat din sud-estul Europei. Activitatea il leaga strans de capitala.

1950: Se deschide Observatorul Astronomic Popular, azi Observatorul Astronomic "Amiral Vasile Urseanu".

1951: Se inaugureaza Stadionul Dinamo cu o capacitate de 20.000 locuri.

1953: Se realizeaza Complexul Sportiv "23 August", azi Stadionul National Lia Manoliu. Dispune de tribune pentru 80.000 spectatori, un teren gazonat si pista de atletism, 21 terenuri pentru antrenamente, un lac, doua bazine etc.

1954: Se deschide Opera Româna. Sala are 1.200 locuri. Este cel mai important teatru liric din tara, cu un repertoriu bogat ce include capodoperele unor compozitori ca Verdi, Wagner, Enescu.

1955: La uzinele Vulcan se construieste primul autobuz românesc.

31 decembrie 1956: De revelion se efectueaza prima emisiune de televiziune (alb-negru) din tara.

1957: Se termina lucrarile de constructie (incepute in 1952) la Casa Scanteii, care azi se numeste Casa Presei Libere. Edificiul gazduieste multe edituri, redactii. Aici se afla si cea mai mare intreprindere poligrafica a tarii, ce poarta acum denumirea de Compania Nationala s Imprimeriilor "Coresi" S.A.

1957: Muzeul Literaturii Române pune la dispozitia vizitatorilor un bogat fond de manuscrise, documente, forografii, arta plastica si obiecte memoriale care ilustreaza cele mai semnificative momente din istoria literaturii romane, de la origini pana in prezent. In 1970 muzeul se muta in actuala cladire cunoscuta sub numele de "Casa Scarlat Cretulescu".

1960: Se inaugureaza Sala Palatului. Sala mare este dotata cu 3.000 fotolii (in spatarele lor sunt plasate 3.000 difuzoare) si cu o scena moderna spatioasa.

1961: Isi incepee activitatea cel mai mare circ din tara, azi cunoscut ca Circul Globus, cu 2.500 locuri si cu anexe care adapostesc si menajeria deschisa pentru vizitatori.

1961: Se fabrica primele televizoare romanesti (alb-negru), marca "Electronica".

1964: Se infiinteaza Studioul cinematografic "Animafilm", specializat in producerea filmelor de animarie.

1965: Pe Calea Victoriei, o sala de cinematograf este transformata si devine Teatrul Tandarica.

1967: Dupa incetarea din viata a poetului Tudor Arghezi, casa din strada Martisor devine Muzeul Memorial "Tudor Arghezi".

1970: La 17 km de Bucuresti, se deschide Aeroportul International Otopeni.

1970: Se ridica Hotelul "Intercontinental". Este cea mai inalta constructie a capitalei, cu 25 nivele; dispune de 420 camere si de un mare garaj subteran.

1973: Se construieste Teatrul National "I. L. Caragiale". Un incediu (din noaptea de 16/17 august 1978) distruge complet Sala Mare a teatrului, fiind necesare lucrari de refacere. In anii 1983-1984 se transforma exteriorul cladirii. Sala Mare (cu 1.186 locuri) dispune de cea mai bine dotata scena a tarii. Sala Amfiteatru (400 locuri) si Sala Atelier (200-250 locuri) ofera si ele variate posibilitati de joc. In Sala Mica functioneaza de o vreme Teatrul de Opereta "Ion Dacian".

1974: Se da in functiune Palatul Sporturilor si Culturii, adica Sala Polivalenta. Constituie cea mai importanta baza sportiva acoperita a capitalei. Pentru competitii sportive exista 6.000 locuri, dar cu ocazia unor concerte capacitatea se poate spori la 8.000 locuri.

1976: Magazinul Universal "Unirea" deschide sirul unor mari magazine moderne.

1977: Se deschide Magazinul Universal "Bucur-Obor", pe vremea aceea fiind cel mai complex comercial al tarii.

1979: Se inaugureaza prima linie de metrou intre uzinele "Semanatoarea" si "Timpuri Noi".

1981 - 1988: Pentru realizarea noului centru administrativ (cu Casa Poporului), se demoleaza mai mult de 40.0000 constructii, locuinte, edificii administrative, monumente de arta si cultura, manastiri si biserici, care reprezentau valori inestimabile. Suprafata demolata este egala cu cea a Venetiei.

1990: In februarie, se infiinteaza Muzeul Taranului Român. Rezultat al preocuparilor muzeale de peste un secol, muzeul dispune de aproximativ 150.000 obiecte si documente.

1991: In decembrie, Muzeul National Cotroceni isi dechide portile. Pe langa pivnitele domnesti, cuhniile si chiliiile manasstiresti medievale, printre altele pot fi vizitate cateva apartamente mobilate in stilul secolului al XIX-lea (Dormitorul regal, Salonul norvegian etc.) ori incaperi reprezentand perioada antebelica (Sufrageria germana, Salonul de vanatoare, Salonul florilor, Marele Salon de Receptie etc.)

1994: Primaria Municipiului Bucuresti isi fixeaza o noua stema.

1998: Suprafata capitalei - 228 km², populatia - 2.029.899 locuitori.

1999 - 2000:

• numarul gradinitelor: 210 (S1: 45, S2: 51, S3: 26, S4: 32, S5: 26, S6: 30)
• numarul scolilor: 171 (S1: 28, S2: 31, S3: 31, S4: 24, S5: 26, S6: 31)
• numarul liceelor: 102 (S1: 26, S2: 23, S3: 18, S4: 13, S5: 9, S6: 13)